FOTO Mânăstirea Sfinţii Voievozi, centrul spiritual al Bărăganului
0
Mânăstirea Sfinţii Voievozi de la Slobozia este cea mai veche mânăstire din Bărăgan. Între zidurile sale, a funcţionat, în secolul XIX, şi cea mai mare bibliotecă din zonă. Lăcaşul a fost construit la începutul secolului al XVII-lea, în timpul domniei lui Matei Basarab.
Lăcaşul a fost clădit în naul 1615 de către Ianache Caragea, unul dintre cei mai de încredere nobili aflaţi la curtea voievodului Matei Basarab.
La început, biserica şi chiliile aşezământului aveau o arhitectură simplă, deloc ieşită din tiparele acelor vremuri.
Însă, mânăstirea va intra, în foarte scurt timp, sub protecţia directă a domnitorului care o va reabilita şi va fi sfinţită pentru prima dată în anul 1636 de către patriarhul Constantinopolului, alături de un sobor de 500 de arhierei şi preoţi.
Mai mult, domnitorul a restaurat biserica şi a construit mai multe chilii pentru călugării din schit. Tot în această perioadă, a fost ridicat şi zidul de apărare al aşezământului, care se mai păstrează şi astăzi.
„Matei Basarab i-a conferit mânăstirii de la Slobozia un statut special. Voievodul i-a acordat multe moşii şi sate pe care să le păstorească şi să le arate oamenilor calea către Dumnezeu“, susţine preotul Constantin Pătraşcu, inspector pentru catehizare parohială din cadrul Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor.
Cât priveşte arhitectura lăcaşului, hirsoavele vremii arată că ea nu era deloc una impunătoare ci simplă, specifică acelor vremuri. Bogăţia arhitectonică pe care monumentul o are astăzi s-a datorat deselor restaurări şi modificări pe care le-a suferit de-a lungul secolelor.
Devastată de cutremure
Secolele care au trecut şi-au pus amprenta asupra mânăstirii de la Slobozia. Astfel, în prima jumătate a veacului al XIX-lea, monumentul a fost aproape integral, în urma unui cutremur de pământ devastator.
„Cataclismul a fost atât de puternicîncât a proape că a ras mânăsitrea de pe faţa pământului. Din câte se pare, au fost chiar şi pierderi de vieţi omeneşti“, adaugă preotul Constantin Pătraşcu.
Însă, în doar câţiva ani, lăcaşul a fost consolidat, cu sprijinul arhimandritului Gavriil Smirneanul, descris în documentele vremii ca fiinde cel de-al doilea întemeietor al sfântului monument.
La câţiva ani de la consolidarea mânăstirii, în anul 1864, aceasta a devenit biserică de mir. Lăcaşul avea să capete acest statut timp de mai bine de un veac, când, în anul 1998, Preasfinţitul Nifon Mihăiţă, primul episcop al Sloboziei şi Călăraşilor transformă lăcaşul din nou în mânăstire.
Centru cultural şi spiritual
Astăzi, zeci de credincioşi trec pragul lăcaşului şi vin să îl simtă pe Dumnezeu aproape aici. Mânăstirea Sfinţii Voievozi adăposteşte o raclă din argint, unde se află aşezate moaştele a nouă sfinţi, dar şi o bucată din Crucea Sfântă, pe care Mântuitorul Iisus Hirstos a fost răstignit pe dealul Golgotei.
Puţini sunt cei care ştiu că la mânăstirea Sfinţii Voievozi a funcţionat în secolul XIX şi o bibliotecă. Cele peste 200 de titluri din patrimoniu erau reprezentate atţt de cărţi de facută religioasă, cât şi de volume îm limbile franceză şi greacă. În mare parte, aceste cărţi se păstrează şi astăzi între zidurile lăcaşului de cult.
Se încarcă comentariile...
