„Farmville“ în curtea şcolii. Elevii unui liceu din Ialomiţa cultivă porumb şi cresc animale ca la carte. Istoria celei mai vechi şcoli de agricultură din Bărăgan
0Liceul Tehnologic „Iordache Zossima“ din localitatea ialomiţeană Armăşeşti este o adevărată fermă unde elevii învaţă să cultive pământul şi să crească animalele. Cu o istorie de peste un secol, unitatea de învăţământ se numea în trecut „Şcoala de Agricultură“.
Liceul Tehnologic „Iordache Zossima“ din Armăşeşti, judeţul Ialomiţa, are în proprietate o suprafaţă de 30 de hectare de pământ, dintre care 13 sunt, practic, în curtea şcolii.
Acest teren este împărţit în două ferme didactice: una pentru cultura plantelor şi cealaltă este destinată unei microferme zootehnice.
Ambele se găsesc la câţiva metri de sediul liceului, după ce treci de un parc, la capătul căruia se află sediul cantinei liceului, o clădire la fel de impunătoare şi care-şi păstrează şi astăzi autenticitatea, după mai bine de 100 de ani de la construcţie.
Un câmp de porumb în curtea liceului din Armăşeşti FOTO: Mădălin Sofronie
În fermele didactice ale şcolii, elevii iau lecţii despre cum trebuie lucrate pământurile şi crescute animalele, ca în jocul pe computer „Farmville“. În prezent, liceul specializează elevi în domeniul veterinar, al protecţiei mediului, mecanicii agricole, dar şi în cel al economiei sau al comerţului. În fiecare an, aici sunt şcolarizaţi un număr de aproximativ 380 de elevi.
Culturi fără fertilizanţi
Microferma zootehnică este împrejmuită cu un gard, iar în interiorul său se află mai multe terenuri în care sunt crescuţi porci, caprine şi găini. Toate animalele sunt îngrijite de profesori, împreună cu elevii lor.
„Grăsunii” din ferma zootehnică a liceului din Armăşeşti FOTO: Mădălin Sofronie
Ferma agricolă se întinde pe mai bine de cinci hectare. Aproape de clădirea cantinei, cât vezi cu ochii se întinde un câmp pe care este cultivat porumb. Recolta de anul acesta pare să fie destul de bună, iar plantele s-au dezvoltat bine, fără a fi nevoie să primească fertilizanţi sau alte substanţe de creştere.
Rândurile de porumb sunt despărţite de livada de meri a liceului. Tot în preajma câmpului pe care este plantat porumbul, se află şi solariile cu legume. Sub folia transparentă, se iţesc răsaduri de roşii, ardei sau de vinete.
Dotări moderne
„Tot ce se produce în microfermele noastre este destinat consumului propriu. Folosim ceea ce producem pentru a prepara hrană pentru elevi la cantină. Avem şi un internat unde stau elevii care vin din alte localităţi“, spune Mihaela Stan (45 de ani), profesoară de limba română şi consilierul educativ al şcolii. Pământul este lucrat în timpul fiecărei campanii agricole cu utilajele pe care şcoala le-a achiziţionat prin derularea unui proiect preaderare PHARE.
Tractorul liceului duduie câmpurile în fiecare campanie agricolă FOTO: Mădălin Sofronie
„Am reuşit să facem rost de utilaje prin intermediul fondurilor PHARE. Avem un tractor cu remorcă, semănătoare, prăşitoare şi tot ce ne mai trebuie pentru a putea desfăşura activităţile cu elevii în cele mai bune condiţii. Mai mult, avem şi parteneriate cu agenţii economici din zonă, unde elevii noştri fac practică. Mulţi
dintre ei reuşesc să-şi găsească astfel şi locuri de muncă“, precizează consilierul educativ Mihaela Stan.
Zootehnişti în portugalia
Singurul liceu cu tradiţie în formarea de viitori agricultori din Bărăgan este de trei ani prezent şi în spaţiul comunitar, prin intermediul programelor educative speciale de formare profesională la care a aderat. În 2012, un grup de 28 de elevi însoţiţi de profesorii lor au beneficiat de un grant în urma derulării unui proiect „Leonardo da Vinci“.
Aceştia au intrat în contact cu modul în care se face agricultură şi zootehnie în Portugalia. Tot cu parteneri din Portugalia, instituţia de învăţământ a reuşit să demareze un proiect Erasmus +.
„Unitatea şcolară coordonatoare a proiectului este liceul nostru. În proiect sunt implicaţi 62 de participanţi, 19 elevi din clasa a XII-a şi 43 de elevi din clasa a XI-a, pentru calificarea pe post de tehnician veterinar, majoritatea din mediul rural. Astfel, trei grupuri de elevi au mers în stagii de pregătire profesională în oraşul Montijo, din Portugalia, denumit şi «Oraşul Florilor»“, explică Georgeta Tănase, directoarea liceului din Armăşeşti şi coordonatorul celor două proiecte.
126 de ani de istorie
Liceul Tehnologic „Iordache Zossima“ din Armăşeşti se află la marginea unei străzi care se desprinde din drumul principal al comunei, la câţiva metri distanţă de Primărie. Este o clădire masivă cu trei caturi, construită după modelul conacelor boiereşti din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. După mai bine de un secol şi jumătate, imobilul se păstrează în forma sa autentică.
Liceul „Iordache Zossima” din Armăşeşti FOTO: M.S.
Ferestrele sunt mari şi luminoase cu pervazuri boltite, iar în faţă tronează câteva trepte impunătoare, unde, pe vremuri, profesorii care predau lecţii de agricultură elevilor intrau în incinta unităţii de învăţământ. Câţiva arbori acoperă cu ramurile lor groase întreaga faţadă.
Profesoară de limba română de peste 20 de ani în cadrul acestui liceu, Mihaela Stan este cea care le prezintă tuturor vizitatorilor istoria locului şi vorbeşte cu mândrie despre învăţăceii de aici. „Avem suficientă istorie la noi în şcoală. Totul a rămas neschimbat. Clădirea este autentică, fiind la fel ca în urmă cu 126 de ani, când a fost dată în folosinţă“, povesteşte consilierul educativ Mihaela Stan.
Impunătoarea clădire se lasă descoperită abia când treci pragul intrării din spate. Holurile lungi şi răcoroase, sălile de clasă şi scările interioare care duc spre etajele superioare îşi păstrează aceeaşi autenticitate pe care o aveau în urmă cu peste un secol, când şcoala şi-a deschis porţile pentru a-i învăţa tainele agriculturii pe primii săi elevi. Din loc în loc, pe pereţi sunt expuse informaţii despre istoria unităţii şi personalităţile care au absolvit această şcoală.
„Averea liceului”
Cea mai de preţ comoară a şcolii o reprezintă însă mobilierul din holul cel mare, care face legătura cu intrarea principală. Pe un perete lung de peste doi metri se află o parte din mobilierul pe care îl avea şcoala în dotare la1889, anul în care clopoţelul a sunat în clasele acesteia pentru prima dată.
„Zestrea” unui liceu FOTO: Mădălin Sofronie
Piesele sunt compuse dintr-o vitrină din lemn masiv şi alte câteva suporturi destinate expunerii lucrărilor ştiinţifice făcute de elevi în trecut. Vitrina păstrează câteva dintre costumele populare realizate în atelierul de ţesătorie al şcolii, care a funcţionat aici în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. În tot acest spaţiu se află şi Centrul de Informare şi Documentare, care aduce în inima şcolii-muzeu, calculatoarele şi internetul.
Etajele superioare sunt dedicate laboratoarelor. Lângă cel de Chimie se află cel de Fizică, iar la două clase distanţă se află cel de Biologie, Protecţia Mediului, de Limba Română şi cel de Patologie Veterinară. Configuraţia sălilor de clasă a rămas neschimbată de mai bine de un secol. Tot ce-a fost adăugat au fost băncile, catedrele, tabelele şi câteva diorame.
Iordache Zossima, boier şi filantrop
Existenţa liceului agricol de la Armăşeşti este strâns legată de viaţa moşierului Iordache Zossima (foto), un grec devenit latifundiar în Bărăgan. Având o moşie de peste 300 de hectare în zonă, Zossima s-a gândit să doneze comunităţii din Armăşeşti un spital, o biserică şi o şcoală, unde să fie pregătiţi agricultorii. Construcţiile au început să fie ridicate în jurul anului 1848, prima dintre ele fiind şcoala.
Filantropul Iordache Zossima
În 1885, Iordache Zossima a donat imobilul Ministerului Agriculturii, Industriei şi Comerţului de la acea vreme, cu scopul de a se înfiinţa Şcoala de Gospodărie pentru Studiul Agriculturii Practice şi Industriei. Donaţia a fost realizată printr-un decret regal, emis în 1887 şi publicat în Monitorul Oficial.
Valoarea estimată a şcolii lui Zossima a fost de 200.000 de lei. În 1889, şcoala lui Iordache Zossima de la Armăşeşti devine „Şcoala de Agricultură Iordache Zossima“, funcţionând ca şcoala mixtă practică de agricultură şi meserii. Aproape de începutul secolului al XX-lea, aici a funcţionat şi o staţie de meteorologie care emitea prognoze pentru întreg sud-estul ţării.
După 1942, şcoala de la Armăşeşti a devenit Şcoala de Ţesătorie, iar maistru-şef a fost Paraschiva Topîrceanu, mama poetului George Topîrceanu. Există date potrivit cărora scriitorul şi-ar fi petrecut primii ani din viaţă chiar în incinta unităţii şcolare, la internat.
După 1974, Ministerul Agriculturii a hotărât înfiinţarea Liceului Agroindustrial Armăşeşti, cu două secţii: agronomi şi zootehnişti, completându-se în anul 1975 cu specializarea veterinară. După anii 1990, aici a funcţionat şi o secţie de topografie, însă a fost desfiinţată din cauza lipsei de elevi interesaţi să studieze această materie.
Citiţi şi:
Cum a rezistat în timpul Primului Război Mondial şi în faţa dezastrelor prima şcoală din Bărăgan
Topul celor mai bune licee din Ialomiţa
Se încarcă comentariile...
