EXCLUSIV Primii piloţi români care zboară pe F16 povestesc cum se vede lumea de la bordul faimoaselor avioane

EXCLUSIV Primii piloţi români care zboară pe F16 povestesc cum se vede lumea de la bordul faimoaselor avioane

Vlad Creţu şi Cătălin Micloş,doi dintre primii piloţi pregătiţi să zboare şi să lupte pe avioanele F-16

O poveste despre curaj şi ambiţie se scrie în inima Bărăganului, la Baza Militară 86 – Feteşti „Locotenent Aviator Gheorghe Mociorniţă“, acolo unde funcţionează prima escadrilă de avioane F16 a României. Doi dintre cei mai experimentaţi piloţi ai bazei fac mărturii despre cum se vede viaţa la înălţime, din cabina celebrelor aparate militare de zbor construite de americani.

Ştiri pe aceeaşi temă

Accesul către hangarul şi pistele de manevre din incinta Bazei Militare 86 Feteşti „Locotenent Aviator Gheorghe Mociorniţă”, modernizate după standarde NATO, unde se află avioanele F16, se face după un control de securitate destul de riguros. În poarta bazei militare, vizitatorii sunt întâmpinaţi de un grup de soldaţi înarmaţi până în dinţi, care verifică fiecare persoană care doreşte să ajungă către interiorul bazei. Rolul controlului este acela de a elimina orice risc care ar putea produce o breşă în securitate. Sistemul a devenit funcţional în urmă cu 10 ani, odată cu declararea bazei militare din Feteşti bază a NATO. Câteva maşini albastre, pe care este inscripţionat „Poliţia Militară”, preiau mai departe vizitatorii şi-i transportă către zona unde se află avioanele F16. 
 
Avioane de luptă americane la Feteşti 
 
Antrenamentele au început de câteva minute, iar două dintre aparatele de zbor brăzdează cerul de deasupra bazei. Aşezate ca la expoziţie, alte trei avioane F16 aşteaptă ca piloţii să se urce la manşă şi să le înalţe în văzduh. În total, Baza Militară 86 – Feteşti a fost dotată cu şase astfel de avioane, achiziţionate de la Baza Militară 5 Monte Real, din Portugalia, de către Ministerul Apărării Naţionale şi Forţele Aeriene Române, la preţul de 1,3 miliarde de dolari. Chiar dacă nu sunt noi, fiecare dintre ele având la bord câte 8.000 de ore de zbor, primele avioane F16 din dotarea Forţelor Aeriene Române, aduse la Feteşti, reprezintă încercarea ţării noastre de a se adapta din punct de vedere tehnic tendinţelor occidentale în materie de dotări militare. 
 
 
Avioanele F16 de la Feteşti au fost aduse din Portugalia FOTO Mădălin Sofronie
 
De la MiG, la F16
 
Unul dintre responsabilii cu antrenamentele piloţilor la Baza Militară 86 – Feteşti „Locotenent Aviator Gheorghe Mociorniţă” este căpitanul comandor de aviaţie Cătălin Micloş. Botezat de colegii de unitate „Miki”, militarul este comandorul escadrilei de avioane F16 a bazei din Feteşti şi instructor pentru viitorii soldaţi care vor pilota acest tip de aparat de zbor. Şi-a petrecut în aer peste 1.000 de ore, toate la manşa avioanelor MiG – 21 Lancer, cu care Baza Militară 86 Feteşti a fost dotată înainte de aterizarea „vedetelor” aviaţiei de război, cu origini în Statele Unite ale Americii, în Bărăgan. A făcut parte din prima serie de trei piloţi români care au fost trimişi de Forţele Aeriene Române în Portugalia pentru antrenamente, astfel încât să poată pilota avioanele F16.
   
Căpitanul comandor Cătălin Micloş, instructor la baza militară din Feteşti FOTO Mădălin Sofronie 
 
Alegerea nu a fost deloc întâmplătoare, reprezentanţii Forţelor Aeriene Române făcând o selecţie destul de riguroasă. „Am făcut parte din prima serie de trei piloţi români care au plecat în Portugalia pentru antrenamente. Criteriile de selecţie au fost stabilite de Statul Major al Forţelor Aeriene Române şi s-au bazat pe experienţa de zbor anterioară, cunoştinţele de limbă engleză, pregătirea fizică sau experienţa în participarea la exerciţii multinaţionale”, arată căpitanul comandor de aviaţie Cătălin Micloş. 
 
Program riguros de antrenamente 
 
Pentru militarul din Feteşti, devenit instructor pentru viitorii piloţi români ai avioanelor F16, stagiul de pregătire la care a luat parte în Portugalia a fost unul destul de riguros. Programul său de antrenamente s-a încheiat la finele lunii septembrie, odată cu aterizarea pe pista bazei din Feteşti a primelor avioane F16 din România, după doi ani petrecuţi departe de casă şi familie. În tot acest timp, a participat la un program destul de solicitant, căruia nu toţi soldaţii îi pot face faţă. Zilnic, programul de antrenament începea la ora 07.00 şi se încheia, după ora 21.00. 
 
Soldaţii învăţau cum să folosească aparatele militare de zbor în misiuni, făcând experimente ca şi când un posibil război ar fi fost pe cale să înceapă. „Antrenamentele au fost destul de elaborate. Tot ce pot să vă spun este faptul că, pentru a participa într-o misiune, un pilot trebuie să petreacă pentru antrenamente aproximativ 8 ore într-o zi. Programele sunt foarte dificile, iar cei care participă la ele trebuie să aibă parte de un suport moral şi fizic destul de ridicat“, mai spune Cătălin Micloş, pilot al bazei militare NATO din Feteşti. 
 
La manşa unui F16
 
Pentru comandorul Cătălin Micloş, trecerea de la manşa MiG-ului 21Lancer la cea a avionului F16 a reprezentat un salt important. Pilotul militar susţine că diferenţele dintre cele două aparate de zbor sunt semnificative. De origine rusească, bătrânul MiG 21 Lancer putea executa misiuni doar pe timp de zi, reuşind să reziste în aer cel mult o oră şi jumătate. În schimb, avioanele F16, deşi mai dificil de pilotat decât MiG-urile, sunt mai rapide (atingând o viteză de 2180 km/h), mai uşoare (cântăresc 7,4 tone) şi pot executa numeroase misiuni, reuşind să rămână în aer preţ de câteva ore.
   
Avioanele F16 pot atinge viteze de peste 2.100 km/h FOTO Mădălin Sofronie 
 
„Într-adevăr este un aparat de zbor dificil, prin prisma comenzilor pe care le are în bord. Totuşi, este un aparat de zbor foarte complex, pentru că putem realiza mai multe tipuri de misiuni cu el, care cu MiG-urile nu se puteam efectua. Putem oferi o prezenţă aeriană susţinută pentru un timp mai mare, raze de acţiune mult mai mari, armament mult mai variat cu care putem opera şi de asemenea, putem efectua misiuni chiar şi pe timp de noapte”, mai spune căpitanul comandor Cătălin Micloş. 
 
„Este o senzaţie de putere!”
 
După un an şi jumătate petrecut în aceeaşi bază militară de antrenament din Portugalia, locotenent comandorul Vlad Creţu (36 de ani), zis şi „Dodo”, a aterizat cu avionul său F16, acasă pe pista bazei militare din Feteşti. Lucrează de 13 ani în cadrul Forţelor Aeriene Române şi se simte mândru de faptul că avut şansa să fie unul dintre cei şase piloţi români care vor apăra spaţiul aerian al ţării noastre de la bordul unui avion F16. Experienţa din timpul antrenamentelor a fost una destul de costisitoare, mai ales din punt de vedere psihologic şi fizic. În opinia sa, avioanele americane de tip F16 sunt destul de solicitante pentru piloţi din punct de vedere psihic şi fizic. Toate acestea din cauza senzorilor cu care aparatul de zbor este dotat. Potrivit fişei tehnice, aceste tipuri de aparate militate de zbor se bazează foarte mult pe comenzi de bord, solicitând în permanenţă atenţia piloţilor.
 
Locotenent comandor Vlad Creţu FOTO Mădălin Sofronie 
 
„F16 este un avion formidabil. Este o senzaţie de putere să poţi să-l pilotezi. Cu toate acestea, este destul de solicitant din punct de vedere psihologic şi fizic. Are foarte mulţi senzori şi foarte multe comenzi pe care trebuie să le cunoşti. Tot acest angrenaj de senzori şi comenzi au transformat avionul F16 într-un redutabil aparat de zbor, pe care recunosc că-mi place să-l pilotez. Stagiul de pregătire la care am participat a fost cel mai interesant din toată cariera mea de până acum. Aş mai avea curajul să-l repede, dacă este nevoie”, mărturiseşte locotenent comandorul Vlad Creţu, cu zâmbetul pe buze. 
 
O maşină de luptă 
 
Pilotul militar se aşează în faţa avionului pe care s-a antrenat în Portugalia şi cu care a venit acasă, la Feteşti. A fost botezat avionul „08”, datorită cifrei 8 pe care o are trecută în fişa de inventar. Aparatul este aşezat în faţa hangarului recent modernizat cu fonduri NATO şi guvernamentale, iar lângă el se află o pancartă pe care sunt trecute datele tehnice ale avionului. „Anvergura – 9,4 m”; „Lungimea – 15, 1 m”; „Înălţimea – 5,1 m”; „Suprafaţa portantă – 27,9 metri pătraţi”; „Armament – M61A1, calibru 20 mm, 6 ţevi, 511 proiectile; puncte de acroşaj 2 la vârf de aripă, pentru rachete aer – aer, 6 sub aripi, 3 sub fuselaj cu o capacitate totală de 7.700 de kg”.
 
Pilotul spune că aparatul de zbor F16 este foarte complex şi din punct de vedere al armamentului cu care este dotat. Muniţia incorporată sub carcasa de aluminiu a aparatului de zbor transformă avioanele militare de tip F16 în adevărate maşini de luptă. „Trebuie precizat faptul că într-adevăr aceste avioane au o dotare din punct de vedere al armamentului destul de ridicată. Este dotat atât cu rachete aer – aer, cât şi cu bombe. Este o maşină de luptă”, adaugă pilotul Vlad Creţu. 

Primele avioane F16 din România au fost aduse la Feteşti FOTO Mădălin Sofronie 
 
Zbor pentru experimentaţi 
 
Cu ochii ţintă la maşina de luptă care se ridică la cer, militarul Vlad Creţu vorbeşte şi despre calităţile pe care trebuie să le aibă un pilot de F16. În cel mai scurt timp, Baza Militară 86 – Feteşti din care face parte îşi va deschide porţile pentru prima generaţie de soldaţi români antrenaţi special pentru a pilota aparatele de zbor militare F16. „Este nevoie de foarte multă concentrare şi stăpânire de sine pentru a putea pilota acest tip de aeronavă. Doar cei pregătiţi din punct de vedere psihic şi fizic au şansa să devină piloţi pe un F16. Noi îi aşteptăm aici la baza noastră din Feteşti şi sperăm că vor deveni cei mai buni piloţi ai Forţelor Aeriene Române”, mai spune locotenent comandorul Vlad Creţu. 
 
Cum au ajuns americanii în Bărăgan 
 
Baza Militară 86 – Feteşti „Locotenent Aviator Gheorghe Mociorniţă” poartă numele unuia dintre eroii aviaţiei din României. Locotenentul Gheorghe Mociorniţă a fost unul dintre cei mai experimentaţi piloţi români şi s-a jertfit pentru ţară în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. A murit la vârsta de doar 26 de ani, în timpul unei misiuni aviatice în care încerca să doboare un avion inamic german care survola în zona de vest a ţării. A devenit patronul spiritual al bazei militare din Feteşti în anul 1995, prin decretul prezidenţial 100, semnat la 4 mai 1995. Istoria bazei militare din Feteşti începe să se scrie însă în anul 1958, când ministrul Forţelor Armate ordonă înfiinţarea Regimentului 86 Vânătoare. În 1967, unitatea militară de aviaţie beneficiază de dotare cu avioane noi, la Feteşti fiind aduse primele modele de avioane MiG 21. 
   
Avioanele F16, atent supravegheate FOTO Mădălin Sofronie 
 
Adevărata schimbare intervine însă în anul 2006, când, intrată sub umbrela NATO baza militară din Feteşti intră într-un amplu proiect de modernizare. Lucrările de reabilitare au demarat în anul 2013 şi au vizat modernizarea până în cele mai mici detalii a aerodromului Bazei Militare Aeriene 86 Feteşti. Proiectul de reabilitare a cuprins pista de decolare – aterizare cu căile de rurale aferente, sistemul de frânare aeronave, platformele de parcare şi mentenanţă a aeronavelor. De asemenea, în proiectul de reabilitare au fost cuprinse şi facilităţi de testare a materialelor speciale, precum şi depozitul de combustibil, hangarul de mentenanţă.
 
Cheltuielile s-au ridicat la peste 32 de milioane de euro, banii provenind din Programul NATO de Investiţii în Securitate (NSIP). De asemenea, o parte din aceste fonduri au fost suportate şi de Ministerul Apărării Naţionale. Practic prin această modernizare s-a avut în vedere punerea în funcţiune a primei escadrile de avioane F16 intrată în dotarea Forţelor Aeriene Române.
 
Citiţi şi:
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: