Două plante exotice, descoperite în apropierea sitului Sărăturile. Cum arată buruienile care invadează ecosistemele acvatice şi cât sunt de periculoase

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Două plante exotice au fost descoperite de biologi în apropierea sitului Natura 2000 Sărăturile de la Gura Ialomiţei – Mihai Bravu. Cele două specii, care nu aparţin florei din zonă, spun specialiştii de la Societatea Ornitologică Română(SOR), produc pagube serioase în ecosistemele acvatice.

Heteranthera reniformis şi Najas graminea, două specii de plante acvatice alohtone (care nu aparţin florei din zonă) au fost observate de biologii Szabó József, Dénes Anna şi Mátis Attila, la nici 2 kilometri distanţă de limita sitului ROSCI0389 Sărăturile de la Gura Ialomiţei - Mihai Bravu.

Prezenţa acestora este o ameninţare care trebuie luată în serios, mai ales în cazul Heteranthera reniformis, aparent foarte prolifică în orezăriile de lângă aria naturală protejată. Face parte din familia zambilelor de apă (Pontederiaceae), care mai include câteva specii invazive periculoase, cum ar fi Eichhornia crassipes, specie care produce pagube serioase în ecosistemele acvatice din multe ţări în care a ajuns, afectând transportul pe apă şi producţia de peşte.

Heteranthera reniformis este originară din zonele umede de apă dulce din America de Nord, Centrală şi de Sud. Este o plantă anuală, care apreciază zonele deschise cu apă puţin adâncă, însorite şi este capabilă să germineze de la începutul primăverii până toamna târziu, dar nu rezistă la îngheţ. Deşi este puternic termofilă, schimbarea climei, cu ierni din ce în ce mai blânde, o favorizează, planta beneficiind de un interval de timp mai îndelungat ca să se dezvolte şi să se răspândească.

Imagine indisponibilă

Conform specialiştilor SOR, deoarece este o plantă acvatică ornamentală populară în Europa, este posibilă o răspândire excesivă în habitate adecvate în viitorul apropiat. Totuşi în ţări ca Italia, Spania şi Portugalia Heteranthera reniformis este considerată foarte dăunătoare pentru culturile de orez. Din cauză că produce o cantitate substanţială de biomasă într-un timp relativ scurt, este o buruiană care poate afecta până la 70% randamentul orezăriilor. Seminţele sale înaripate sunt dispersate de vânt, dar se răspândeşte şi pe cale vegetativă, fiindcă înrădăcinează la nodozităţi şi bucăţile de tulpină cu rădăcini pot fi duse de apă sau de păsări.

Pot fi periclitate habitatele păsărilor

Întrebată despre ameninţarea care o reprezintă Heteranthera reniformis pentru situl Natura 2000 Gura Ialomiţei – Mihai Bravu, botanista Havadtői Krisztina a declarat:

„Având în vedere că situl se află pe ruta păsărilor migratoare este un pericol real ca planta să ajungă şi în alte lacuri cu apă de mică adâncime cu ajutorul păsărilor de apă (bucăţi de tulpină agăţate ori seminţe în noroiul uscat de pe picioarele lor). Astfel pot fi periclitate habitatele cu apă de mică adâncime ale lacurilor cu apă dulce, de unde ar putea elimina prin competiţie Marsilea quadrifolia sau Hippurus vulgaris, specii native, rare şi protejate, care preferă acelaşi tip de habitat: apă dulce de 20 – 25 cm, bogată în nutrienţi, fără stufăriş, păpuriş sau pipiriguţ.”

Imagine indisponibilă

Exemplare din cea de-a doua specie, Najas gramineea, au fost identificate într-un singur loc, în una din orezăriile din apropierea sitului. Am aflat de la botanistul Mátis Attila că este o specie adventivă, care până recent apărea mai rar în Europa, fiind nativă în Africa, Asia şi Australia. Najas gramineea a fost semnalată ca naturalizată în Spania, Italia, Bulgaria, Crimeea şi California. Deoarece şi această specie este o plantă acvatică ornamentală, folosită în acvaristică, riscul de contaminare a habitatelor naturale de la noi este în creştere. Fiind o plantă tropicală, botaniştii se aşteaptă la o răspândirea a ei odată cu schimbarea climei. Şi această specie are potenţial pentru impact negativ, prin competiţie cu specii submerse native, cum ar fi Najas minor.

Acţiuni rapide pentru stoparea răspândirii

Specialiştii avertizează că este necesar să se acţioneze cât mai repede pentru a opri răspândirea celor două specii exotice invazive. Eliminarea acestor plante din bazine trebuie făcută de fermieri pe cale mecanică şi biomasa rezultată, împreună cu nămolul, să fie transportate şi eventual compostate undeva departe de habitatele umede.

Însă efortul de eradicare nu se opreşte în acest stadiu. Fermieri locali, biologii, precum şi pasionaţii de păsări şi natură care ajung în zonă sunt îndemnaţi să verifice zona pe o rază cât mai largă şi să semnaleze administratorului ariei naturale protejate dacă detectează alte focare. Monitorizarea va fi o acţiune continuă, nu numai în acest an, pentru că, din cauza ciclului de viaţă, este posibil ca Heteranthera reniformis şi Najas graminea să reapară.

Imagine indisponibilă

Conservarea habitatelor şi protejarea speciilor autohtone este responsabilitatea tuturor. Acţiuni aparent inofensive pot provoca daune, care uneori sunt foarte greu de reparat şi cu mari eforturi. Dacă vă plictisiţi de acvariu, nu eliberaţi animalele exotice, vărsând conţinutul bazinului în râuri, bălţi sau lacuri. Sau dacă vă gândiţi să amenajaţi un iaz cu plante decorative, cumpăraţi specii autohtone – nufăr, plutică, bumbăcăriţă, stânjenel galben, crin de baltă – care sunt plante cultivate, dar care au originea în flora de la noi.

Imagine indisponibilă

Proiectul „Elaborarea Planurilor de management pentru ariile protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni, ROSCI0389 Sărăturile de la Gura Ialomiţei – Mihai Bravu, ROSPA0051 Iezerul Călăraşi, ROSPA0061 Lacul Techirghiol, ROSPA0101 Stepa Saraiu Horea, ROSPA0111 Berteştii de Sus – Gura Ialomiţei” este cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020.

Vă mai recomandăm şi:

Donald Trump a ieşit din spital ca să-şi salute susţinătorii. Medic: „O piesă de teatru, un gest nebunesc”

 

Analiză. Dilema primarului Nicuşor Dan: renunţă sau nu la procesele împotriva instituţiei pe care o conduce

Slobozia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite