Istoria controversată a primelor spitale din Bărăgan: controlate de moşieri şi lipsite de medici
0Primele spitale apar în Bărăgan abia după a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Acestea erau construite în urma donaţiilor făcute de moşieri. Şi atunci, ca şi acum, lipsa medicilor reprezenta adevărata problemă cu care se confruntau unităţile medicale.
O imagine de ansamblu asupra vieţii economice şi sociale a Bărăganului din a doua jumătate a secolului al XIX-lea ne oferă un secretar al Consiliului Judeţean al acelor timpuri, Aureliu V. Ursescu. În cartea sa de căpătâi, „Anuarul judeţului Ialomiţa – 1906”, acesta explică pe îndelete cum au apărut spitalele în zonă şi cum s-a dezvoltat medicina.
Potrivit informaţiilor prezentate de Ursescu, primul spital din Ialomiţa a fost cel de la Armăşeşti, construit pe o suprafaţă de peste 100 de ha de teren, donate de patronul spiritual al localităţii, moşierul Iordache Zossima. Astfel, după 1850, Zossima donează Armăşeştiului terenuri pentru a se construi aici spitalul din localitate, astăzi complet degradat şi aflat pe lista monumentelor istorice ale judeţului.
Spitale construite cu bani grei
Aureliu Ursescu precizează faptul că, între 1871-1879, la Urziceni se înfiinţează cel de-al doilea spital din Ialomiţa. Unitatea medicală a fost construită cu ajutorul fondurilor donate de boierul Alexandru Fochide, construcţia valorând 78,484 lei. Spitalul de la Urziceni a fost prevăzut la început cu un număr de 14 paturi şi 5 secţii. Deşi părea să fie un spital care la acea vreme concura cu cele existente la Bucureşti, unitatea medicală avea doar un singur medic specialist, două asistente şi o infirmieră.
Spitalul de la Urziceni a funcţionat până în anul 2011, când a fost inaugurat noul sediu al unităţii medicale, de lângă Colegiul Naţional „Grigore Moisil”. Vechea clădire a fost demolată anul trecut, în urma unei decizii a Consiliului Local Urziceni. Intenţia a fost de a construi pe ruinele dezafectate un parc.
Cu 70 mii lei, în 1897, la Slobozia se ridica ceea ce astăzi se numeşte Spitalul Judeţean de Urgenţă. În suprafaţă de peste 20.000 de metri pătraţi, spitalul de la Slobozia, potrivit lui Ursescu, avea 12 paturi, un medic specialist şi unul rezident.
Doi ani mai devreme, în 1895, se înfiinţează Spitalul Orăşenesc Ţăndărei. Acesta era prevăzut cu 30 de paturi, care erau împărţite între doi medici specialişti. După Primul Război Mondial, spitalul de la Ţăndărei este condus de medicul internist Dumitru Georgescu, cel care avea să devină personaj de roman şi film sub pseudonimul „Doctorul Poenaru”. În 2011, o directivă a Guvernului României închide Spitalul Orăşenesc din Ţăndărei pentru un an şi jumătate. El este redeschis în timpul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 2012 şi folosit ca slogan propagandistic de candidaţii Uniunii Social Liberale (PSD + PNL) pe toată durata campaniei.
Citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
