Blestemul comorii regelui dac Dromichete, ascunsă de milenii în inima „Cetăţii Soarelui” din Bărăgan

Săpături arhelogice la cetatea Helis FOTO:arheoivest.uiac

Mai multe cercetări arheologice au scos la iveală existenţa pe teritoriul Ialomiţei a „Cetăţii Soarelui”, Helis, care a aparţinut primului rege dac Dromichete. Înainte să moară, el ar fi ascuns sub cetate o comoară. Zeci de oameni ar fi încercat să-i dea de urmă, însă mai multe legende susţin că ei au avut parte de un sfârşit groaznic

Pe urmele strămoşilor geto-daci

Helis sau „Cetatea Soarelui“ se află amplasată în cadrul complexului arheologic Piscul Crăsani, în zona localităţii ialomiţene Balaciu, pe malul stâng al râului Ialomiţa.

Cercetările arheologice au scos la iveală faptul că Helis a reprezentat în vechile vremuri ale istoriei un adevărat centru comercial.

Populaţia geto-dacă din interiorul cetăţii Helis realiza numeroase schimburi comerciale pe râul Ialomiţa, care la vremea respectivă era considerată cea mai importantă arteră navigabilă a zonei de sud – est din străvechea Dacie.

În sprijinul acestei afirmaţii stau atât monedele descoperite în aşezările de la Crăsani şi Copuzu, monede getice locale sau sud-dunărene, ca şi monede provenind din Thasos, Macedonia Prima, Dyrrhachium, Tomis sau Imperiul roman.

Cercetările arheologice au scos la iveală faptul că Helis-ul a fost locuit încă din paleolitic şi neolitic, epoci ale istoriei destul de îndepărtate ca timp, cultură şi civilizaţie, faţă de perioada geto-dacă, care confirmă practic existenţa aşezărilor umane în această zonă a Bărăganului.
 

Comoara blestemată

Din moşi strămoşi, la Crăsani s-a păstrat o legendă care înfricoşează pe toată lumea. Se spune că, aflat pe patul de moarte, Dromichete ar fi îngropat sub cetate o impresionantă comoară.

Este vorba despre nenumărate bijuterii din aur, bătute cu pietre preţioase, precum şi o sumedenie de alte podoabe şi monede, toate confecţionate din metale preţioase. Vestea comorii ascunsă în pământ a atras numeroşi vânători de artefacte, însă toţi cei care s-au apropiat de Helis cu gânduri necurate au sfârşit într-un mod tragic.

„Am auzit şi eu că unii au rămas ologi, alţii au rămas muţi, alţii n-au mai văzut nimic după ce s-au întors de la cetate. Puterea lui Dumnezeu e mare!” spune Anica Popa (75 de ani), o localnică a satului Crăsani. Deşi oamenii se tem să vorbească deschis despre blestemul comorii, niciun arheolog nu a putut să ateste existenţa acesteia sub fortificaţiile de la Helis.

Citiţi şi:

FOTO Piscul Crăsani, cetatea din Bărăgan a marelui rege dac Dromichete