VIDEO Cum se desfăşoară o oră de educaţie sexuală la gimnaziu. Voluntar:  „Aceste probleme sunt tratate cu pudibonderie în şcoli“

VIDEO Cum se desfăşoară o oră de educaţie sexuală la gimnaziu. Voluntar:  „Aceste probleme sunt tratate cu pudibonderie în şcoli“

Adolescentele au fost captivate de informaţie, dar au fost convinse cu greu să interacţioneze FOTO: Alina Mitran

Eleve cu vârste între 12 şi 14 ani, urmate de băieţi de aceeaşi vârstă, au luat parte la o întâlnire în care un medic le-a vorbit despre problemele apărute la această vârstă şi despre cum se pot feri de ele sau cum le pot rezolva, totul fiind pus la cale de voluntarele unei organizaţii non-guvernamentale.

Întâlnirea între elevi ai claselor a VII-a şi a VIII-a şi voluntarele Clubului Soroptimist Internaţional Slatina (susţinut financiar de Clubul Soroptimist din Arendal - Grimstad Norvegia) a avut loc la Şcoala Gimnazială nr. 1 din Slatina, o şcoală frecventată în majoritate de copii de etnie romă, care, mărturiseau spre finalul întâlnirii, au, aproape fiecare, în anturaj sau în familie cazuri de adolescenţi deveniţi părinţi.

Proiectul membrelor Clubului Soroptimist Internaţional Slatina s-a desfăşurat până acum în mai multe şcoli din judeţ şi a pornit de la statisticile îngrijorătoare, care vorbesc, de exemplu,  de aproximativ 27.000 mame minore, în România, în 2017. Pe de altă parte, informaţiile la care elevii au, astfel, acces, şi pe care le obţin de la un medic specializat în planning familial, le sunt absolut necesare şi nu vizează, nici pe departe, aspecte contestate de numeroşi părinţi care resping în continuare necesitatea unor ore de educaţie sexuală în şcoli.

Ce află adolescenţii

„Cum toată lumea ştie, curricula şcolară nu acoperă aspecte esenţiale din pregătirea pentru viaţă a elevilor, şi prin activitatea ONG Club Soroptimist Internaţional încercăm pe cât posibil să acoperim aceste lacune, astfel că prin colaborare cu DSP, cu ajutorul doamnei doctor Deaconu, încercăm să îi educăm pentru viaţă pe tinerii din judeţul nostru, ceea ce presupune să-i învăţăm reguli de igienă, mai mult sau mai puţin elementare, care-i referesc de epidemii de gripă, eventual, sau să ajungem de la acest nivel până la probleme de educaţie sexuală, care sunt tratate cu pudibonderie în şcoli. În general suntem foarte apropiate de adolescentele din şcoli pentru că ele, la anumite vârste, au un mare grad de risc. Pot deveni mame adolescente, pot fi supuse traficului de persoane şi în activitatea pe care o desfăşoară clubul (...) încercăm să facem muncă de prevenire, de informare, să le pregătim mai bine pentru ceea ce urmează să se întâmple“, a argumentat Cristina Botez, profesor pensionar, prezenţa voluntarelor în şcoli, proiectul desfăşurându-se în colaborare cu Inspectoratul Şcolar, Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina, Poliţia de Proximitate, Biblioteca Judeţeană etc..

Medicul Doina Deaconu, cea care, de altfel, interacţionează cel mai mult cu elevii în acest proiect, a subliniat necesitatea unei ore de sine stătătoare de educaţie pentru sănătate, explicând ce se întâmplă, de fapt, în cadrul acestor întâlniri: „Încercăm să transmitem informaţii utile tinerilor, adolescenţilor, referitoare la sarcinile nedorite sau la bolile cu transmitere sexuală, le prezentăm noţiuni de anatomie, noţiuni de protecţie, metode contraceptive privind evitarea unor sarcini nedorite, acest lucru pornind de la incidenţa mare a mamelor adolescente, ceea ce a dus şi la întreruperea procesului educativ, devenind mame, şi la o îngrijire precară, atât a lor, ca mame tinere, cât şi a copiilor cărora le dau viaţă. Din datele statistice am văzut o cifră de aproape 20.000 mame adolescente anul trecut. Probabil sunt cazurile ştiute, dar gândiţi-vă că sunt mame care ies din procesul de învăţământ, nu sunt cunoscute ca mame adolescente, sau copilul pe care-l nasc, îl dau spre adopţie. (...)De mult s-a pus problema acestei educaţii medicale şi chiar sexuale în cadrul şcolilor, referindu-se la aceste probleme care au apărut în rândul tinerilor. Copiii au nevoie de informaţii reale, adevărate şi corecte. Au aces la aceste informaţii, dar uneori nu sunt valorificate corect, motiv pentru care ajung şi la situaţii neplăcute“, a declarat dr. Deaconu.

„80-85% dintre fete au ciclu menstrual neregulat în primul an“

Deşi la început a părut că fetele nu-şi găsesc locul, evitând să interacţioneze cu medicul, au fost rapid captivate de informaţia primită. Li s-a vorbit, cum mulţi profesori sau diriginţi se feresc să o facă, despre ciclul menstrual - ce e normal, ce iese din sfera normalului şi necesită investigaţii suplimentare, despre debutul vieţii sexuale – ce spun studiile, de ce este recomandat ca viaţa sexuală să înceapă spre vârsta de 18 ani şi ce riscuri există mai devreme de această vârstă, despre pericolul bolilor cu transmitere sexuală etc. S-a început, în schimb, cu lucrurile cele mai fireşti cu putinţă, dar care, au constatat medicii, încă sunt ignorate – cele care ţin de regulile elementare de igienă. Li s-a explicat fetelor cum să se spele, cât de des, de ce atât de des, cui să se adreseze dacă apar probleme etc.

„În momentul în care apare prima menstruaţie, o perioadă de timp, sau chiar un an de zile, această menstruaţie poate să fie neregulată. Nu trebuie să vă speriaţi. Putem face un control medical, dar acest control este mai mult informativ, nu se poate face un consult ginecologic propriu-zis, se face o ecografie abdominală prin care se poate depista dacă există o cauză a dereglării menstruale sau pur şi simplu aşa se derulează acest fenomen. 80-85% din fete, în primul an au o menstruaţie dereglată.

Începând şi apărând menstruaţia, începe să se transforme şi organismul vostru. Aţi observat că se schimbă puţin vocea, începe să apară părul pubian şi axilar, încep să se dezvolte sânii şi este şi perioada în care ovarele încep să producă anumite celule care se numesc ovocite. Începe dezvoltarea voastră spre maturitate, adică spre a deveni femei şi peste câţiva ani să puteţi avea o viaţă sexuală normală şi, bineînţeles, să şi puteţi deveni mame“, le-a spus medicul Doina Deaconu adolescentelor, vorbindu-le şi despre semnalele de alarmă, într-un limbaj foarte direct şi pe înţelesul lor.„După ce apare menstruaţia, apare şi o anumită secreţie, care este normală, fiziologică, nu trebuie să vă fie jenă, ruşine, sau să vă speriţi de acest lucru. Această secreţie trebuie să fie ca albuşul de ou crud. În condiţiile în care această secreţie devine albă, galbenă, determină mâncărime, usturime, pătează lenjeria intimă, este vorba despre o secreţie care conţine anumiţi microbi, bacterii, viruşi, motiv pentru care este necesară o analiză a acestei secreţii, după care se instituie un tratament ţintit. Ce trebuie să facem, mai concret în ce constă această igienă? În primul rând se face o toaletă zilnică a organelor genitale, preferabil ar fi un duş, să spălăm nu numai zona genitală, spălăm întreg organismul. Pielea este un organ la suprafaţa căruia se găsesc foarte mulţi microbi, foarte multe bacterii, la nivelul pielii pot să apară şi anumite leziuni microscopice sau macroscopice prin care intră microbii în organism, deci pielea este un organ foarte important, chiar foarte-foarte important al organismului nostru“, a detaliat medicul, explicându-le chiar la ce să fie atente atunci când îşi aleg produsele pentru igiena intimă.

„A făcut copilul şi băiatul, prietenul ei, a plecat, a părăsit-o“

Fetele, deşi captivate de cele prezentate, au evitat să pună întrebări, chiar dacă li s-a explicat că o pot face anonim, completând un bileţel. Mai multe dintre ele au mărturisit, în schimb, că evită să vorbească acasă despre astfel de probleme şi că mamelor, în cel mai bun caz, le spun câte ceva despreun eventual  partener de-abia când „avem ceva serios, nu poţi să vorbeşti aşa...“. Au povestit, în schimb, că au cunoştinţă de cazul unor fete care au devenit mame la vârste fragede, care au părăsit, din acest motiv, şcoala, viaţa schimbându-li-se radical. „Bineînţeles că nu în bine! Băiatul cu care au făcut copilul a plecat....“, au relatat adolescentele, în timp ce o profesoară a şcolii a completat cu glas scăzut: „... fetele renunţă la şcoală, fac copilul, ei pleacă, ele se întorc acasă, copilul îl creşte familia fetei...“.

A fost momentul în care medicul le-a atras atenţia că „e o modă printre voi, nu neapărat acest grup, vorbim de adolescente, ca partenerul să fie mult mai mare, din motive diverse, materiale, altele...“, însă li s-a explicat ce riscuri decurg de aici, amintindu-se inclusiv acela de a cădea pradă unor reţele de trafic de fiinţe umane.

 

În aceeaşi notă, băieţii, abordaţi separat, au aflat câteva noţiuni despre igiena intimă a organelor sexuale, dar şi despre riscurile sarcinilor nedorite în rândul adolescentelor, care au, însă, implicaţii asupra ambilor parteneri, membrele ONG-ului hotărând să revină pentru astfel de întâlniri în şcoala slătineană.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: