Un sfert din bolnavii diagnosticaţi cu Parkinson în Olt nu ar avea boala. „Pleacă de la noi şi tot îşi rezolvă treaba“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Nu orice tremurătură a mâinilor înseamnă Parkinson, avertizează medicul FOTO: pexels
Nu orice tremurătură a mâinilor înseamnă Parkinson, avertizează medicul FOTO: pexels

Şeful secţiei Neurologie din Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina, dr. Renică Diaconescu, spune că se confruntă cu o situaţie pentru care nu a găsit soluţie: peste 25% dintre cei 700 – 800 de pacienţi aflaţi în evidenţa spitalului, cu Parkinson, nu ar avea, de fapt, această boală.

Constatarea a făcut-o alături de colegii săi din secţia Neurologie atunci când s-a luat decizia ca şi medicii din spital să ofere consultaţii în ambulatoriul integrat. La „schimbarea de gardă“ (o parte dintre colegii din ambulatoriu s-au pensionat), medicii din spital au refuzat să-şi mai pună parafa pe reţete şi scrisori medicale pe care să le dea aparţinătorilor, din trei în trei luni, fără să-şi vadă pacienţii.

Văzând pacienţii, au constatat că mulţi au aceeaşi schemă de tratament de ani buni şi că boala în cazul lor, în mod surprinzător, nu a evoluat. „Nu orice tremurătură a mâinilor înseamnă Parkinson. Asta am  sesizat-o şi eu, şi colegii mei neurologi. E foarte greu acum să le spui că ei nu au avut Parkinson şi să le scoţi tratamentul, pentru că au beneficiat şi de anumite facilităţi, plus referatele acelea de handicap. În plus, dopamina dă o stare de euforie şi scoaterea ei bruscă va fi foarte dăunătoare. Mai ales dacă e însoţită şi de alte medicamente care dau un fel de dependenţă. Nu ştim ce soluţie să abordăm, pentru că mulţi dintre colegii mei mi-au spus că refuză să le dea tratamentul de Parkinson, dar nu e aşa. Va trebui să adoptăm o cale de mijloc“, a declarat dr. Diaconescu.

„Ce facem cu cei care au 50 ani?!“

Medicul spune că problema este sensibilă şi că să-i spui acum unui pacient care de zece ani beneficiază de anumite drepturi în baza diagnosticului că nu are Parkinson poate naşte inclusiv probleme de natură juridică. „Va trebui să avem o discuţie pe tema asta şi cu cei de la comisia de handicap şi măcar, uşor-uşor, să reuşim să nu se mai repete povestea. Cei care au 70-80 de ani ies firesc din calcul, dar ce facem cu cei care au 50 de ani?!“, mai spune medicul. Chiar dacă pacienţii nu şi-ar mai primi în continuare reţeta de la medicii SJU Slatina, există varianta alegerii unui alt neurolog, de la o altă unitate. La fel se poate întâmpla şi în cazul în care pacientului îi este necesar un referat de specialitate sau un alt document pentru comisia de expertiză. „Vor pleca de la noi altundeva şi tot îşi va rezolva omul treaba“, spune medicul.

La sfârşitul anului trecut, în judeţul Olt s-au adresat farmaciilor pentru a primi medicamente pentru Parkinson peste 1.600 pacienţi. Numărul lor, spune, dr. Diaconescu, este enorm şi ar situa judeţul peste media naţională.

Pe de altă parte, un pacient care suferă cu adevărat de Parkinson este uşor de depistat de către specialişti, cu atât mai mult dacă este urmărit în timp. „Tremură mâna şi piciorul, într-un an, maximum un an jumătate-doi, trece în partea cealaltă, se bilateralizează. Dacă rămâne pe jumătate de corp nu e Parkinson, e Parkinson vascular, determinat de o leziune vasculară cerebrală sau de altceva. Gândiţi-vă că bolnavii ăştia au rămas cu o mână sau un picior de 10 ani, pe aceeaşi parte“, a mai spus dr. Diaconescu.

Toţi pacienţii cu Parkinson din evidenţele SJU Slatina vor fi reevaluaţi în perioada următoare, având în vedere aceste suspiciuni, dar şi pentru a le propune celor care suferă cu adevărat de Parkinson metode noi de tratament.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Metode de tratament care pot schimba radical viaţa bolnavilor cu Parkinson. „Pot să meargă pe bicicletă, pot să devină activi“

Dr. Adrian Dijmărescu: „RMN funcţional este o tehnică de cartografiere a funcţiei scoarţei cerebrale, neinvazivă şi care nu iradiază“ INTERVIU

Slatina



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite