Tinerii care învaţă istoria experimentând metode străvechi. „Am încercat să topim cuprul, ne-am făcut arc, săgeţi, praştii“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
ceramistii slatina

În fiecare an, tinerii care fac parte din cercul de arheologie care funcţionează la Palatul Copiilor din Slatina câştigă premiul I la Olimpiada Naţională de Meşteşuguri, făcând artă, meşteşug şi istorie la un loc. Profesorul lor, Lucian Truţă, îşi încurajează elevii ca „atunci când văd un ciob pe undeva să se aplece să-l ia şi să-l ducă la muzeu“.

Cercul de arheologie funcţionează la Palatul Copiilor din Slatina din anul 2005, însă de-abia în urmă cu patru ani, profesorul Lucian Truţă a găsit o portiţă – mai mult o întâmplare fericită (un alt coleg, meşter popular ceramist, nu a putut merge cu elevii săi) – şi a participat cu elevii săi pentru prima dată la un concurs.

Nu a fost unul oarecare, ci chiar Olimpiada Naţională de Meşteşuguri, fiind anul în care elevii săi au primit premiul special al Muzeului Astra din Sibiu pentru „Revitalizarea ceramicii arheologice“, titulatură care exprimă exact ce încearcă elevii să facă alături de profesor. De atunci, participanţii se întorc de fiecare dată cu premiul I, deşi, teoretic, sunt în competiţie inclusiv între ei, însă niciodată juriul nu-i poate departaja. A fost o excepţie, un premiu II în cei patru ani, „iar elevei şi acum îi reamintim acest lucru, pentru că putea mult mai mult şi ştie şi ea“, spune profesorul.

ceramistii slatina

Tinerii din cercul de arheologie au şansa de a învăţa istoria aşa cum nu le-o predau profesorii la şcoală şi cum nu o pot citi în manuale, experimentând, punându-şi întrebări şi iscodindu-l pe profesorul lor de arheologie. Au intrat, mai toţi, în povestea asta din curiozitate, sunt la vârsta încercărilor şi li s-a oferit şansa de a urma cursurile cercului de arheologie. Colegii i-au privit la început curioşi, amicii i-au numit „olari“, şi nu la modul măgulitor, ci aşa cum pot fi adesea răutăcioşi adolescenţii. Pe zi ce trece, lutul i-a atras însă şi mai mult, iar ce le iese din mâini are semnele unei experienţe unice în viaţă.

O PASIUNE „CUM AU ALŢII PESCUITUL“

Laureaţii din 2018 de la olimpiada care se desfăşoară an de an în vacanţa mare sunt Raluca Maria Pîrlea, Camelia Gabriela Bălan şi Marius Bubatu. Pentru Raluca, spune profesorul Lucian Truţă, totul a trecut dincolo de pasiune, chiar ar vrea să-şi continue studiile şi la facultate în domeniul ceramicii, deja face asta de patru ani, în timp ce pentru Gabriela şi Marius a fost dragoste la prima simţire a lutului în mâini. 

ceramistii slatina

„Fac chestia asta cu modelajul undeva de pe la începutul anului 2018. Am luat-o ca o joacă prima oară. Mi-a spus un coleg: «Hai, mă, vino şi tu, că se fac chestii interesante!» şi i-am spus: «Vin, dar oricum nu cred că o să fac cine ştie ce!». Şi uite că am ajuns pe la concursuri, olimpiadă naţională şi aşa mai departe“, spune Marius, acum elev în clasa a XI-a la profil filologie şi viitor poliţist. E convins că modelatul lutului fără roată va rămâne o pasiune toată viaţa, „aşa cum au alţii pescuitul“.

ceramistii slatina

Gabriela mărturiseşte că nici ea nu se aştepta să aibă o asemenea înclinaţie spre tradiţii, „mai ales meşteşugul ăsta, ceramica. Totul a început în clasa a IX-a (n.r. – acum Gabriela este elevă în clasa a X-a) şi chiar voiam să experimentez lucruri noi. Noul director al liceului nostru a venit cu diferite iniţiative, activităţi, oportunităţi de a ne petrece timpul liber, de a ne descoperi pe noi. Am vrut să găsesc ceva care chiar să-mi placă. A fost un grup de public speaking – dezbateri – şi am încercat. Nu mă pricep, sunt timidă de fel, şi chiar nu a fost pentru mine, dar m-am regăsit în ceramică. Am încercat şi cu pictura....“. Gabriela studiază la profil informatică, însă ar vrea să dea admitere după liceu la Medicină.

ceramistii slatina

Cei doi – Marius şi Gabriela – sunt elevi ai Liceului Teoretic „Petre Pandrea“ din Balş, un liceu de top din judeţ, iar şansa lor a fost un proiect iniţiat în cursul anului trecut la nivelul liceului, de revigorare a ceramicii de Vădastra, pe care l-a derulat chiar profesorul Lucian Truţă. Este, de altfel, pentru prima dată când elevilor li se asigură materia primă, iar copiilor chiar le place să modeleze şi, implicit, şi să „strice“ lutul. Aşa familia celor care modelează lutul fără roată s-a mărit.

TEHNICA SULURILOR ŞI A COLACILOR DE LUT

Profesorul Lucian Truţă, absolvent de istorie şi arheologie, spune că a început să modeleze lutul dorind să înţeleagă „pe viu“ povestea vaselor descoperite, dar şi dintr-o nevoie, pentru că pe elevi trebuie să-i  „agăţi“ cumva şi să rămână, să le oferi altceva decât face şcoala. „Sunt multe tehnici pe care le-am descoperit mai mult din întâmplare. În cărţile de specialitate se spunea că vasele sunt făcute prin tehnica sulurilor de lut sau a colacilor de lut. Şi cu asta am început. Nu ştiam cum anume trebuie făcut şi aşa am început în 2005, apoi, uitându-mă cu mai mare atenţie la fragmentele ceramice pe care le aveam, mi-am dat seama că nu foloseau numai tehnica asta.

ceramistii slatina

Foloseau şi nişte calapoade, nişte forme pe care făceau jumătăţi de vase şi apoi le continuau. Fie făceau un vas din două bucăţi, fie făceau un vas dintr-o singură bucată, cele care nu aveau o formă complexă. Aşa am început să le testez. Am studiat şi ce se întâmplă în alte zone ale lumii, tehnicile astea mai sunt încă folosite în Africa, unde încă se mai fac vase la mână, şi folosesc tocmai tehnicile astea: şi suluri de lut, şi dintr-o bucată, şi modelarea pe o formă sau într-o formă. Aşa mi-am dat seama cum trebuie făcut şi asta am încercat să le arăt şi elevilor şi de fiecare dată le-am arătat şi fragmente ceramice. Cu elevii mai mici am fost şi la muzee, de exemplu la Drăgăneşti – au acolo forme pe care le foloseau“, povesteşte profesorul, iar pasiunea pe care o pune în cuvinte atunci când descrie ce face este cea care i-a vrăjit pur şi simplu pe copii.

ceramistii slatina

„Profesorul reuşeşte să ne explice istoria într-un alt fel, într-unul în care să ne placă şi nouă. Oarecum scurt şi la obiect, dar totuşi detaliat, încât să prinzi, să-nţelegi despre ce e vorba. Este foarte plăcut, deşi mie nu-mi prea place istoria la şcoală. M-a suprins plăcut felul în care vorbeşte, explică, felul în care predă, este un profesor de nota 10, nu am cuvinte“, îl descrie eleva Gabriela Bălan pe Lucian Truţă.

ceramistii slatina

„Eu am încercat să fac tot felul de drăcii cu copiii. Am încercat să topim cuprul, să vedem cum se topeşte, ne-am făcut arc, săgeţi, am făcut praştie, cum se făcea acum 10.000 de ani, împletită. Şi am încercat de fiecare dată să le arăt din ce ştiu eu. Dacă mergeam la pădure, le explicam – asta se poate mânca, asta nu se poate mânca, lucruri care să le folosească. Ei sunt rupţi de treaba asta, pentru că şi dacă merg la ţară stau tot pe telefon sau pe tabletă. O dată am intrat cu ei şi într-o baltă, să prindem peşte cu mâna, lucruri foarte obişnuite, simple, dar care au frumuseţea lor. Întotdeauna s-a găsit câte ceva de care să ne amintim. Şi acum ne aducem aminte cu drag când am căzut eu dintr-un copac, când s-au înnămolit ei...“, enumeră profesorul o parte dintre experienţele sale cu elevii.

DIFICULTATEA PICTURII CU GRAFIT

Ceea ce reuşeşte artistul Lucian Truţă, pentru că obiectele care-i ies din mână sunt artă, este foarte des numit „reînvierea ceramicii“. Profesorul respinge ideea, susţinând că „nu poţi să reînvii ceva ce nu mai este. Nu-mi sunt necunoscute culturile şi din alte zone ale lumii: şi din America Centrală, şi din Asia şi din... şi eu nu caut să copiez. Într-adevăr, am furat modul de a executa decorul, prin excizie, dar nu mă pot vreodată bate cu pumnul în piept că am reînviat ceva. Este mult mai adânc ceea ce făceau ei decât ce fac eu acum. Eu vreau doar să atrag atenţia asupra a ceea ce făceau ei. Nu există în ziua de astăzi şi nu va exista vreodată un ceramist mai bun decât cei care au fost acum 7.000 de ani, sub nicio formă.

ceramistii slatina

Pentru tehnologia pe care o aveau ei în zilele alea făceau nişte lucruri extraordinare. Sunt foarte-foarte greu de realizat şi în ziua de azi. Vă dau un exemplu: cultura Gumelniţa. Aveau o specie ceramică pictată cu grafit şi chiar cu aur. În ziua de azi, eu am încercat şi doar o singură dată mi-a ieşit, dar mai mult din greşeală, să pictez cu grafit. Grafitul ăsta, dacă depăşeşti o anumită temperatură, dispare. Şi ei, să facă treaba asta fără termometru, în nişte simple gropi, că nici măcar cuptoare evoluate nu aveau... este ceva foarte-foarte simplu, dar noi ne-am învăţat să gândim complicat. Ei gândeau foarte-foarte simplu şi acţionau în consecinţă. Nouă ni se pare foarte greu să revenim la rădăcinile alea. ;

Replici după vase din cultura Gumelniţa, realizate de elevi

Elevii de la Liceul „Petre Pandrea“, de acum olimpici naţionali la meşteşuguri, vor avea privilegiul ca lucrările lor să fie scoase la licitaţie pentru a se dezvolta atelierul de ceramică al liceului, cel puţin asta spun copiii. Cei din generaţiile anterioare de la Palatul Copiilor Slatina au mândria de a fi realizat replici după vase din cultura Gumelniţa care sunt expuse în arheoparcul de la Drăgăneşti-Olt, un muzeu unic în ţară şi chiar în lume.

Slatina



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite