Termen de aşteptare de un an pe listele pentru vaccinarea anti-HPV. De ce s-a ajuns la o întârziere atât de mare

Termen de aşteptare de un an pe listele pentru vaccinarea anti-HPV. De ce s-a ajuns la o întârziere atât de mare

Aşteptarea pentru cei care nu-şi permit să cumpere cele două doze de vaccin poate depăşi 12 luni FOTO: Pixabay

Mii de fete cu vârsta între 11 şi 18 ani aşteaptă să le vină rândul pentru vaccinarea anti-HPV. Ministerul Sănătăţii a extins în acest an grupa de vârstă pentru vaccinarea gratuită şi la categoria 14-18 ani, însă vaccinul lipseşte, iar aşteptarea durează şi un an pe lista medicului de familie.

Ştiri pe aceeaşi temă

Campania de vaccinare anti-HPV, reluată în 2017 (după eşecul în comunicare înregistrat în 2008, care a dus la aruncarea a sute de mii de doze de vaccin, în vreme ce în 10 ani au murit peste 17.000 femei din cauza cancerului de col uterin), se află astăzi în faza în care fetele cu vârste între 11 şi 18 ani aşteaptă şi mai bine de un an să li se administreze vaccinul.

„Cancerul de col uterin este o boală care poate ucide, dar este şi un tip de cancer care poate fi prevenit, scutind astfel femeile de imense suferinţe fizice şi psihice. România se află încă pe primul loc în Uniunea Europeană la mortalitate prin cancer de col uterin cu un risc de 6,3 ori mai mare. Vaccinarea anti-HPV este cea mai bună metodă de prevenire a cancerului de col uterin şi Ministerul Sănătăţii încurajează părinţii să solicite informaţii medicilor de familie şi celor de specialitate cu privire la beneficiile acestui tip de vaccinare“, se menţionează într-un comunicat de presă postat la finele lunii octombrie pe site-ul Ministerului Sănătăţii. 

În acelaşi comunicat se reaminteşte că în acest an vaccinarea a devenit gratuită şi pentru fetele cu vârsta între 14 şi 18 ani (anterior vaccinul era gratuit pentru fetele cu vârsta între 11-14 ani). Ceea ce nu se spune, însă, este că pentru acest vaccin sunt liste lungi de aşteptare la medicii de familie, iar aşteptarea poate dura şi peste un an.

„Ar trebui luată în considerare şi vaccinarea subiecţilor de gen masculin“

Că percepţia românilor despre vaccinul anti-HPV s-a schimbat faţă de 2008 (atunci când s-a lansat pentru prima dată campania de vaccinare) este pe zi ce trece mai evident. O spun medicii de familie care au zeci, chiar sute de fete în lista de pacienţi, care fie aşteaptă ca vaccinul să fie livrat de minister, fie sunt vaccinate cu produsul cumpărat de către părinţi. Cele două doze pentru schema completă nu şi le permit, însă, toţi părinţii. Una singură costă în farmacii între 600-700 lei şi chiar dacă părinţii sunt conştienţi că sănătatea este bunul cel mai de preţ, nu toţi pot face acest efort financiar. 

„Se aşteaptă în jur de un an. Au fost dăţi, spre exemplu cei care au depus cererile în 2020, mai spre sfârşitul anului, când s-au dat mai repede. Dar în acest interval sunt destul de mulţi cei care îşi procură singuri vaccinul, cei care-şi permit. Ceilalţi aşteaptă, nu avem persoane care să se răzgândească“, spune medicul de familie pediatru Dorian Costescu. Medicul a vaccinat anti-HPV, de-a lungul anilor, sute de fetiţe, iar peste 100 sunt la această dată pe lista de aşteptare.  Este convins că dacă măsura de prevenţie s-ar extinde şi la băieţi, aşa cum au făcut-o deja cu rezultate extraordinare alte state, n-ar întâmpina nici cea mai mică problemă să-i convingă pe părinţii acestora de beneficiul acestui vaccin.

„Sunt ţări în care încă de la vârsta de 12 ani se administrează vaccinul şi băieţilor care sunt vectori în transmiterea acestor boli. Drept urmare, din punctul meu de vedere, ar trebui luată în considerare şi vaccinarea subiecţilor de gen masculin“, spune dr. Costescu.

„Ne duce cu gândul că infectarea s-a produs foarte-foarte devreme“

Cât despre momentul propice administrării vaccinului, dr. Costescu spune că vaccinarea ar trebui făcută cât mai devreme.

„În mod normal se recomandă înainte de primul contact, dar cel mai bine, cum recomandă şi producătorul, de la vârsta de 11 ani. Pentru că noi suntem o populaţie la care vârsta primului contact sexual a scăzut şi cel mai bine este să ne protejăm copiii“, spune medicul.

Pe de altă parte, efectele dramatice ale infectării cu HPV în primii ani de la debutul vieţii sexuale se văd destul de târziu, poate de aici şi uşurinţa de a privi lucrurile şi de a ignora, ani la rând, folosirea scutului pe care îl reprezintă vaccinul anti-HPV.

„HPV-ul nu este o boală care se manifestă la vârste atât de mici (n. red. – în adolescenţă), adică să aibă o manifestare pentru care să facem investigaţii. Dar sunt destul de multe persoane care în jurul vârstei de 30 ani au diverse afecţiuni care sunt provocate de human papilloma virus şi atunci ne duce cu gândul că infectarea a fost foarte-foarte devreme, ca să poată să dea semne la vârsta aceasta. În general, perioada de latenţă e undeva la 10-15 ani, după aceea încep manifestările“, a explicat medicul. Din acest motiv vom putea evalua cu adevărat doar peste 15-20 ani efectele benefice ale administrării vaccinului anti-HPV. 

„Ca să vedem o campanie de vaccinare încununată de succes vaccinăm acum şi tragem concluziile peste 20 de ani, când vedem o scădere a riscului de mortalitate şi a riscului de detecţie a cancerului de col. Dacă precedenta campanie era de succes, cazurile de cancer de col erau într-o scădere. Şi probabil că vom vedea peste 10-15 ani o scădere. Din punctul meu de vedere, orice persoană câştigată este un plus, şi din punct de vedere al costului unui pacient asupra  sistemului de sănătate, de tratament vorbim aici, la persoanele cu cancer de col, ca să nu mai discutăm de speranţă de viaţă, productivitate, quality life years şi multe alte aspect care ţin de cost-eficacitate, care ţin de farmaco-economie care la noi în ţară nu este atât de bine dezvoltată“, a mai spus medicul.

Doar şase solicitări într-un întreg judeţ în primul an de la reluarea campaniei de vaccinare

Direcţia de Sănătate Publică Olt a transmis o situaţie privind inventarierea persoanelor cuprinse în grupa de vârstă 11-18 ani care doresc să se vaccineze. Conform documentului, în 2017/2018 doar şase părinţi au solicitat vaccin pentru fetele lor cu vârstă între 11-14 ani (la acea dată programul nu era extins la 11-18 ani). În 2019 numărul solicitărilor a crescut la 378, în 2020 au fost depuse 373 cereri, iar în primele 10 luni ale acestui an – 353. 

Este de aşteptat ca numărul solicitărilor să crească mult în perioada următoare, având în vedere extinderea în această toamnă a vaccinării gratuite şi la categoria de vârstă 14-18 ani. Reprezentanţii DSP Olt au recunoscut, pe de altă parte, că aprovizionarea cu vaccin nu ţine pasul cu solicitările, în această perioadă vaccinul care a fost repartizat medicilor de familie fiind administrat fetelor pentru care s-au depus cereri în 2020.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Vaccinul anti-HPV reduce cu aproximativ 90% cazurile de cancer de col uterin STUDIU

Vaccinarea gratuită anti-HPV a fost extinsă la fete până la 18 ani

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările