TABEL Ce înseamnă consumul moderat de alcool şi de la ce nivel putem avea probleme mari. Semnele dependenţei

TABEL Ce înseamnă consumul moderat de alcool şi de la ce nivel putem avea probleme mari. Semnele dependenţei

Mulţi dintre consumatorii de alcool consideră că nu se află în pericol, fixându-şi propriile limite. Ce spun, însă, medicii şi statisticile cu privire la consumul de alcool în limite de siguranţă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Când vorbim de consumul de alcool, statisticile ne expun nivelul mediu exprimat în litri sau grame de alcool pur/capita/an, reprezentând cantitatea de alcool pur consumat într-un an, sub forma diferitelor tipuri de băuturi alcoolice, raportată la numărul populaţiei în vârstă de 15 ani şi peste (consumatoare şi neconsumatoare de alcool).

Cum variază cantitatea de alcool pur în funcţie de tipul de băutură

Ar trebui să ştiţi că 100 ml bere conţin în medie 4-5 grame de alcool pur, 100 ml vin conţin în medie 12 grame alcool pur, iar 100 ml tărie conţin aproximativ 40 grame alcool pur.

„Noţiunea de unitate de alcool este o măsură care permite estimarea conţinutului în alcool pur a unei porţii de băutură. În România, prin consens, o unitate de alcool este echivalentă cu 12 grame de alcool pur. Numărul unităţilor de alcool din fiecare porţie de băutură depinde de mărimea şi de concentraţia acesteia.
De exemplu, o doză de bere de 330 ml 4% conţine 13,2 grame alcool pur (1,1 unităţi de alcool), în timp ce o doză de bere de 500 ml 4% conţine 20 grame de alcool pur (1,66 unităţi de alcool)“, se menţionează într-un studiu publicat pe site-ul oficial al Direcţiei de Sănătate Publică Olt.

Care este nivelul de risc

Între nivelul consumului de alcool şi riscul de apariţie al dependenţei de alcool şi a consecinţelor asupra sănătăţii există o strânsă relaţie, spun specialiştii. Deşi alcoolul este metabolizat diferit de la un individ la altul, s-au calculat anumite praguri de la care riscul pentru sănătate este oarte mare.
Conform Ghidului internaţional de monitorizare a consumului de alcool şi a riscurilor asociate al
Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, consumatorii de alcool aparţin uneia din următoarele categorii:

 Acelaşi organism OMS a mai stabilit că, în afara abstinenţei (abţinerea totală de la alcool), cantitatea de alcool considerată acceptabilă din punct de vedere al consecinţelor pe termen scurt şi lung asupra sănătăţii este cea de nivel redus (de la 1 la 40 grame de alcool pur cu o ocazie pentru bărbaţi şi de la 1 la 20 grame pentru femei). În cazul celor consumă alcool regulat (zilnic), OMS recomandă limitarea la 7 grame de alcool pur, dar şi acest nivel considerat este prea înalt pentru anumite categorii de persoane, de exemplu gravidele sau pacienţii cu ciroză hepatică.

Intoxicaţia cu alcool (beţia sau starea de ebrietate) defineşte modificările de comportament sau gândire care apar în timpul consumului de alcool sau la scurt timp după încetarea acestuia. Semnele acestei tulburări pot fi: agresivitate sau comportament sexual nepotrivit, modificarea stării emoţionale, tulburări de judecată, vorbire neclară, dificultăţi de coordonare a mişcărilor, mers nesigur, scăderea atenţiei şi memoriei, nistagmus (mişcări involuntare ale ochilor), scăderea stării de conştienţă până la comă.

Sevrajul la alcool este o tulburare care apare după oprirea sau reducerea consumului de alcool, la o persoană care a consumat alcool în cantităţi mari sau pe o perioadă lungă de timp. Severajul se caracterizează prin creşterea ritmului inimii (tahicardie), transpiraţii, tremături ale mâinilor, greaţă sau vărsături, insomnie, nelinişte sau agitaţie, halucinaţii, convulsii. 

Dependenţa de alcool (alcoolismul) este o tulburare care se instalează în cazul consumului regulat (zilnic sau aproape zilnic) de alcool, de lungă durată. Indivizii care au dezvoltat dependenţă la alcool resimt o dorinţă de a bea greu de stăpânit, sunt incapabili să îşi controleze cantitatea sau să îşi limiteze ocaziile de băut. Atunci când persoana se opreşte din băut sau îşi reduce mult cantitatea de alcool apar semne ale sevrajului. Unul dintre semnele dependenţei la alcool este toleranţa la alcool (nevoia de a bea cantităţi tot mai mari pentru a resimţi efecte produse altădată de doze mai mici). Responsabilităţile profesionale sau casnice şi activităţile altădată plăcute, în sânul familiei sau cu prietenii, sunt neglijate în favoarea băutului. Persoana continuă să bea în ciuda faptului că există dovezi ale efectelor dăunătoare asupra sănătăţii (de exemplu afectarea ficatului, depresie, tulburări de gândire). 

Consumul (episodic) excesiv de alcool este un un model de consum cu risc înalt pentru sănătate, datorită consecinţelor medicale (acute şi cronice), sociale şi legale. Noţiunea a fost introdusă pentru a evalua consumul periculos pentru sănătate la nivelul populaţiei. Se caracterizează prin consumul unor cantităţi mari de alcool (peste 60 g alcool pur sau mai mult de 5 porţii de alcool la bărbaţi şi 4 porţii la femei) cu o ocazie, cel puţin o dată pe lună.

Consumul episodic excesiv este caracteristic locuitorilor din ţările nordice (dar şi est-europenilor şi românilor), care obişnuiesc să consume cantităţi mari de alcool, pe perioade mai lungi de o zi (de exemplu în perioada week-end-ului), alternând cu perioade de abstinenţă sau consum uşor sau moderat.
În România, un consum de risc (excesiv, abuziv, periculos, dăunător, nociv) pentru sănătate este considerat ca fiind aportul de alcool care depăşeşte: 2 doze/zi sau 14 doze/săptămână la bărbaţi, o doză/zi sau 7 doze/săptămână la femei şi mai mult de o doză pe zi pentru persoanele de peste 65 ani. Depăşirea acestor limite se asociază cu creşterea riscurilor pentru sănătate.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: