Sutele de ii care se cos peste an la Cezieni vor fi jurizate pe banii Ministerului Culturii. „Lucrau la opaiţ, nu aveau încă lampă cu petrol“

Sutele de ii care se cos peste an la Cezieni vor fi jurizate pe banii Ministerului Culturii. „Lucrau la opaiţ, nu aveau încă lampă cu petrol“

Obiectele vechi şi iile de-abia lucrate, expuse cu ocazia sărbătorii, atrag an de an sute de vizitatori curioşi FOTO: Alina Mitran

Vestea că într-o localitate din Olt se cos anual sute de ii după modele vechi, iar de Drăgaică acestea se premiază, a atras în sfârşit atenţia, iar în acest an, la Cezieni, „Sărbătoarea iilor“ se organizează sub egida Anului European al Patrimoniului Cultural, cu o finanţare consistentă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Sărbătoarea Iilor de la Cezieni, astăzi organizată de primăria din localitate, cu sprijinul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi promovarea Culturii Tradiţionale, are o vechime de aproape 100 de ani, deşi după Primul Război Mondial sumele de bani pe care cele mai iscusite fete le primeau de la principesa Brâncoveanu dublau, de fapt, bucuria resimţită atunci când un sat întreg admira veşmintele noi cusute pentru hora din marţea de după Paşti. Până când comuniştii i-au alungat pe boieri din Cezieni fetele din mâna cărora ieşeau adevărate opere de artă au continuat să fie răsplătite pentru munca şi talentul lor.

Anii ’50-’60 au fost însă crunţi pentru săteni. Au pierdut şi bucuria de a se mai întâlni la horă, iar renunţarea la portul popular nici n-a mirat, nici n-a îndurerat, atunci, pe nimeni.

În 1974, inginerul agronom Tudor Dănacu, şeful CAP-ului, întors în satul natal în 1968 după ce în primii ani i se interzisese, din cauza „originii nesănătoase“, să urmeze facultatea, nostalgic după vremurile în care copiii mergeau duminica la biserică iar tinerii la horă, a avut o primă încercare de a-i aduce pe oameni împreună. „De ,muncit, munceau, CAP-ul crescuse, dar aş fi vrut să-i văd că se şi bucură împreună“, a mărturist inginerul, astăzi în vârstă de 85 ani. A încercat să reînvie hora satului, fără mare succes la început, pentru că oamenii aveau încă în minte ura cu care primii săteni înscrişi în colectiv îi trataseră.

„Hora fusese confiscată de un grup de persoane, 30 şi ceva de familii, primele înscrise în colectiv, care, doar ele, se distrau ca la nuntă, iar ceilalţi se uitau de pe margine“, a povestit inginerul pensionar.
O nouă încercare de a-i aduce pe oameni din nou la horă a fost în 1974, după ce copiii ansamblului „Ghiocelul“, care susţinuseră spectacole de căluş în Anglia şi se întorseseră cu premiul I şi premiul televiziunii engleze, i-au umplut pe săteni de mândrie. „Am încercat atunci să facem hora satului. Nu prea mai aveau poftă“, a povestit ing. Dănacu. O tânără, Antonina Ghican, a prins curaj şi a îmbrăcat o ie din lada de zestre. Deşi la început au bârfit-o, „femeile din Cezieni şi-au deschis lăzile de zestre“, concursul fiind la început între iile din lada de zestre. Obiceiul a ţinut până în 1989, când s-a renunţat din nou, pentru a se reveni în 2001.

Astăzi, foarte multe femei din Cezieni cos ii, fie pentru că au învăţat de la mame sau bunici, fie de la profesoara de la clasa de cusături tradiţionale care funcţionează în localitate, meşterul popular Olga Filip. Cert este că dincolo de a fi un obicei frumos, femeile care au răbdare şi talent au început să şi câştige. Mulţi ani la rând sătenii şi-au vândut, în timpul sărbătorii, din podoabele din lada de zestre, astăzi femeile cos la comandă şi reuşesc să vândă pe bani frumoşi iile tradiţionale. Cele mai scumpe depăşesc 1.000 lei, o sumă, chiar şi aşa, mică pentru efortul depus luni de-a rândul.


Inginerul Tudor Dănacu (stânga) a vorbit despre reluarea sărbătorii, în 1974 FOTO: Alina Mitran

„Înainte lucrau la opaiţ, nu aveau încă lampă cu petrol, iar ce le ieşea ţărăncilor noastre din mână a uimit oameni de seamă“, a ţinut să reamintească etnograful Rada Ilie, omul care a bătut în lung şi-n lat judeţul, zeci de ani la rând, adunând în zestrea Muzeului Judeţean Olt obiecte de patrimoniu de o valoare inestimabilă. Etnograful a vorbit şi de greutăţile întâmpinate de femei, explicând cum, din lipsa materialului, a pânzei de casă, s-a ajuns, la un moment dat, să se coasă pe „perdea“, cum femeile au înlocuit pânza cu inul şi chiar cu cânepa etc.

O sărbătoare de 570.000 lei

Organizatorii vor ca în acest an, pentru că pe baza unui proiect au primit cea mai mare sumă alocată de Ministerul Culturii unei asemenea activităţi, 570.000 lei, să aducă la Cezieni specialişti reputaţi care să întoarcă problematica iei pe toate feţele. Sunt de asemenea programate şezători, ateliere ale meşterilor populari şi un spectacol, în chiar ziua de Drăgaică, 24 iunie, când se şi premiază iile cusute, cu nume mari ale scenei populare româneşti.Va fi chiar închiriat un cort pentru momentul jurizării iilor, constatându-se că numărul femeilor care cos este mai mare de la un an la altul, iar căminul cultural a devenit neîncăpător.

Iată programul complet al manifestărilor:
- Marţi 5 iunie 2018, începând cu ora 16,00, la Căminul Cultural Cezieni se va face reconstituirea unor secvenţe de obiceiuri locale prin organizarea unei şezători.
- Vineri 8 iunie 2018, cu începere de la ora 10,00, la Căminul Cultural Cezieni vor avea loc dezbateri tematice şi ateliere meşteşugăreşti deschise.
- Sâmbătă 23 iunie 2018, de la ora 15,00, o serie de personalităţi din România din domeniul etnologiei şi etnografiei vor dezbate la Cezieni, la Căminul Cultural, în cadrul Simpozionului Naţional „România – 100 de ani de la Marea Unire. Ia - document incontestabil al identităţii naţionale şi perenităţii poporului român”.
- Duminică 24 iunie 2018, în ziua de Sânziene, cu începere de la ora 13,00 are loc jurizarea iilor noi după care, de la ora 15,30 va avea loc Parada naţională a Costumelor Populare la care sunt invitate perechi din toate zonele reprezentative din punct de vedere  etnografic de pe tot cuprinsul României. De la ora 16,00, pe Stadionul comunei are loc celebra Horă a iilor în care se prind toate purtătoarele de ii înscrise în concurs pentru ca juriul să le poată vedea şi selecta pe cele mai reprezentative pentru cele 3 secţiuni ale concursului: ii vechi tradiţionale, ii noi tradiţionale şi ii de stradă.
Începând cu ora 17,00 va avea loc un spectacol folcloric cu următorii solişti: Anişoara Popescu (ora 17,00), Cătălin Pandurescu (ora 17,15), Constantin Enceanu (ora 17,30), Petrică Mâţu Stoian (ora 18,00), Nicolae Furdui Iancu şi taraful său (ora 18,45), Steliana Sima (ora 19,30), Mariana Ionescu Căpitănescu (ora 20,00).
La ora 20,45 va avea loc Festivitatea de premiere a iilor după care, la ora 22,00 pe scena amplasată pe stadionul comunei va concerta artistul invitat pentru a bucura cel mai mult tinerii, organizatorii fiind încă în tratative cu solista Andra.

CITIŢI ŞI: VIDEO Comuna în care toată lumea, cu mândrie, poartă ie. „Nimeni nu trebuie să vadă ia până la jurizare!“

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările