Suspiciune de fraudă în programul „Tomata“ în judeţul cu cei mai mulţi legumicultori. Peste 200.000 euro s-ar fi putut încasa ilegal

Un inginer care a efectuat inspecţii în teren în cadrul programului guvernamental „Tomata“ a semnalat că aproape 70 de rapoarte poartă semnătura sa, deşi nu el este cel care le-a întocmit. A fost sesizat corpul de control al Ministrului Agriculturii.

Programul „Tomata“ prin care legumicultorii care cultivă în spaţii protejate au fost subvenţionaţi anual cu 3.000 euro să producă tomate timpurii „a prins“ în mod deosebit în judeţul Olt, fiind judeţul cu cele mai multe dosare depuse. Anul trecut, aproape 6.000 de legumicultori au solicitat subvenţia, încasând cei 3.000 euro/fermă dacă au făcut dovada că au comercializat cu documente cel puţin 2 tone de tomate în perioada stabilită conform normlor care se adoptă anual. Programul presupunea, însă, şi control în teren, în fazele de plantare, respectiv rodire, inspecţia fiind realizată de inginerii din cadrul Direcţiei Agricole Judeţene Olt. Unul dintre aceşti ingineri, Stacu Drigă Alexandru, a făcut, în cursul săptămânii trecute, din întâmplare, o constatare-şoc: aproape 70 de dosare au raport de inspecţie realizat în numele lui, însă bărbatul spune că sunt un fals.

Descoperirea a fost absolut întâmplătoare, inginerul participând, alături de ceilalţi colegi, la o activitate de ordonare a dosarelor din campania trecută, înainte de a fi trimise la compartimentul de arhivare. Detaliul şi mai interesant este că mai mult de jumătate din cele 50 erau, în fapt, dosare pe care inginerul Stancu Alexandru Drigă le respinsese în urma inspecţiei în teren. Practic, la inspecţia în teren, inspectorul a constatat că fie cultura nu a fost înfiinţată, fie era vorba de o altă cultură, nicidecum de tomate, aşa că acele dosare au căzut. Sau cel puţin aşa credea, pentru că parte din ele apar acum plătite, în baza raportului fals de inspecţie.

Cum s-a organizat inspecţia în teren

Direcţia Agricolă Judeţeană Olt a organizat mai multe echipe de inspectori, fiecărei echipe fiindu-i repartizate anumite localităţi, prin decizie a conducerii unităţii. Ing. Drigă a avut la început o colegă de echipă, însă din motive medicale a rămas singur, în teren efectuând efectiv inspecţiile doar cu inginerul de la camera agricolă a primăriei din localitate. I s-a repartizat spre verificare localitatea Tia-Mare, a doua ca număr de dosare din judeţ, după Izbiceni, numărul de ferme pe care le avea de verificat în programul „Tomata“ fiind de aproximativ 900. Programul de sprijin are două etape în care fermierii pot cultiva pentru subvenţie, fiind vorba de tomatele timpurii care să fie comercializate până la 31 mai, sau de tomatele cultivate în solarii şi comercializate până toamna târziu. Cei mai mulţi fermieri preferă să producă în ciclul I, adică primăvara. Din cele 900 de dosare verificate în teren, spune inginerul, aproximativ 150 au picat la inspecţie (90 în ciclul I şi 60 în ciclul II, cu aproximaţie). O parte din ele, însă, le-a regăsit în acţiunea de ordonare dispusă zilele trecute şi astfel a aflat că s-ar fi întocmit în numele său respectivele rapoarte de inspecţie, astfel mergând la plată şi acele dosare în care în teren lucrurile erau în neregulă. Mai mult, ing. Drigă şi-a regăsit rapoarte de inspecţie semnate în fals cu numele său şi pentru fermieri din localităţi pentru care nu avea competenţă de verificare, respectiv: Pleşoiu, Grădinari, Rusăneşti Strejeşti, Scărişoara, Cilieni.

„Erau nişte comune pe care eu n-am avut competenţă. Am avut o acţiune de aranjare în ordine crescătoare a dosarelor şi întâmplarea face că deschizând mi-am văzut numele pe alte comune. Eu n-aveam ce căuta pe alte comune, aveam o singură comună, şi-atunci m-am sesizat, altfel n-aveam de unde să ştiu eu. Cu inspecţia din teren s-a terminat drumul meu, dar punând aceste dosare în ordine, nu eu, toţi colegii, m-am pomenit cu numele meu pe alte comune. Şi-am întrebat ce caut eu când eu n-am fost niciodată, n-aveam ce călca acolo. Tot scrisul, de la cap la coadă, în numele meu“, a relatat ing. Alexandru Drigă.

„Nici n-aveam ce căuta şi nici n-am fost acolo“

După primele dosare în care a făcut descoperirea a extins căutările, însă, mai spune inspectorul din cadrul DAJ Olt, nu a putut verifica toate cele aproape 6.000 dosare de anul trecut în care s-au făcut plăţi. A anunţat în schimb conducerea instituţiei, iar Gabriela Andronie, directorul DAJ, a anunţat la rândul său Ministerul Agriculturii, cerând un control din partea Corpului de Control. Încăperea în care sunt aceste dosare a fost între timp sigilată, a spus şi directorul adjunct Ion Anuţa, în urma controlului urmând să se stabilească dacă este vorba de un fals în acte, ce prejudiciu s-a produs, şi, bineînţeles, să se anunţe şi organele de anchetă.
„S-a vehiculat inclusiv idea unei muşamalizări. În niciun caz nu se va întâmpla asta, de aceea am şi anunţat ministerul şi în funcţie de rezultate vom face toţi paşii legali“, a declarat dir. Andronie, care conduce institituţia de doar câteva luni, fiind numită de ministrul liberal al Agriculturii.
Cât despre inginerul care s-a trezit pus într-o situaţie neaşteptată, acesta spune că va lăsa organele de anchetă să facă lumină.

„Sunt şi localităţi în care eu n-aveam ce căuta. Nici n-aveam ce căuta şi nici n-am fost acolo.
Apare o fişă într-un dosar care nu e al meu, drumul meu e până unde apare fişa, de acolo n-au eu dreptul să controlez, cine plăteşte şi pe cine plăteşte, nu pot eu spune ce s-a întâmplat, cine mai putea să verifice… (…) Bineînţeles că nu pot să-mi asum ce nu e scris de mine. Dacă nu aveam ocazia asta, până acum nu s-a făcut treaba asta (n.r. – ordonarea dosarelor), nu puteam să ştiu eu niciodată, că nu este treaba mea. Drumul nostru e de la inspecţia în teren până la a scrie raportul“, a mai spus Drigă.

Programul „Tomata“ a fost susţinut fervent de precedentul ministru al agriculturii, Petre Daea, dar şi de fostul preşedinte PSD Liviu Dragnea, care l-au prezentat drept o măsură menită să revigoreze sectorul legumicol. Pe lângă fermierii care au recunoscut că acest ajutor le-a fost de mare folos pentru a-şi moderniza spaţiile protejate, au existat încă după primul an şi cei care au avertizat că sunt şi destui profitori şi că există posibilităţi de a „fenta“ şi de a încasa banii cu un minimum de effort. Un alt neajuns semnalat a fost acela că s-a stimulat producţia, fără să se ofere prin program şi soluţii pentru comercializarea cantităţilor impresionante care intră pe piaţă la începutul verii graţie acestui program.