Sume colosale plătite pentru spitale aproape goale. „Un spital de 440 paturi stă cu 30 de pacienţi“

Sume colosale plătite pentru spitale aproape goale. „Un spital de 440 paturi stă cu 30 de pacienţi“

La Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina se decode reluarea activităţii pe anumite secţii unde aceasta a fost suspendată din cauza pandemiei FOTO: Alina Mitran

Că au avut pacienţi mulţi sau puţini, spitalele COVID sau suport-COVID au funcţionat, au consumat şi au primit banii necesari poate mai repede ca niciodată. Acum managerii cer să-şi poată deschide, din nou, porţile pentru pacienţii non-COVID. Cât e cheltuiala.

Deşi numărul de pacienţi COVID-19 s-a micşorat evident în ultima lună, plătim încă sume colosale pentru spitalele  blocate din cauza pandemiei. 

Tratarea COVID-19 costă mult, protecţia personalului costă de asemenea, iar spitalele publice care tratează patologia COVID-19 sunt plătite la nivelul cheltuielilor generate de activitate, indiferent de serviciile contractate cu Casa de Asigurări de Sănătate. 

Situaţia ar mai putea dura până la 31 martie 2021, însă managerii de spitale încep, unul câte unul, să ceară culoare verzi pentru restul pacienţilor. E vorba chiar şi de managerii spitalelor care tratează aproape exclusiv pacienţi COVID.

Cum s-au decontat cheltuielile spitalelor în pandemie

De la decretarea stării de urgenţă, în primăvara anului trecut, spitalele în care sunt trataţi pacienţi COVID-19 aproape că s-au golit. La început pentru că autorităţile le-au cerut să amâne cronicii şi să se concentreze doar pe urgenţe şi pe patologia COVID, ulterior pentru că pacienţii înşişi le-au ocolit de teama de a nu se infecta. 

La acel moment era în vigoare un contract semnat cu Casa de Asigurări de Sănătate, acel contract care dă bătăi de cap tuturor managerilor obligaţi să se încadreze cu cheltuielile în limita sumelor pe care le primesc pentru serviciile prestate.

Pandemia a adus însă schimbarea acestei modalităţi de decontare, iar spitalele, limitate fără voia lor din a presta un anumit volum de servicii (cel contractat), au primit bani la nivelul cheltuielilor efectiv realizate. Această modalitate de decontare s-a păstrat până astăzi, chiar şi pentru spitalele care tratează atât COVID-19, cât şi patologie non-COVID.

„Noi iniţial contractăm aşa cum contractam şi înainte de pandemie, conform legislaţiei, în funcţie de anumiţi indicatori, iar pentru spitalele care tratează COVID, şi noi le avem pe toate patru (n.red. – Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina, Spitalul Municipal Caracal, Spitalul Orăşenesc Corabia, Spitalul Orăşenesc Balş), se plăteşte la nivelul cheltuielile efective. Vă dau un exemplu: dacă spitalul are un contract de 2 milioane pe lună şi raportează (n. red. - servicii) de 500.000 lei din 2 milioane, dacă cheltuiala efectivă este de 2,5 milioane, îi plătim 2,5 milioane”, a explicat directorul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Olt, Sorina Oancea.

„Au început, oricum, să crească activitatea. La Spitalul Slatina se cunoaşte că s-a reluat activitatea şi pe DRG şi pe cronici. La Spitalul Caracal este mai puţin reluată activitatea cealaltă. Dar acum suntem în aceleaşi prevederi legale ca şi anul trecut, care s-au prelungit până la 31 martie“, a detaliat situaţia şefa CJAS Olt.

Doar un sfert dintre pozitivi mai ajung la spital

Deja din vară, de când era evident că numărul pacienţilor afectaţi de infecţia cu SARS-CoV-2 va creşte, persoanele cu teste pozitive au putut alege să se trateze la domiciliu. Foarte mulţi au făcut asta, ceea ce nu a ferit spitalele COVID şi suport-COVID de o presiune fantastică. 

Un loc la ATI a fost, în vârful pandemiei, mai greu de obţinut decât orice. Acum însă spitalele raportează o scădere aproape constantă a numărului de pacienţi COVID-19. 

Direcţia de Sănătate Publică Olt raporta, în 8 februarie, de exemplu, doar 43 cazuri internate în spitalele din judeţ, plus alte 15 aflate la Terapie Intensivă, în timp ce alţi 278 pacienţi cu teste pozitive se tratau la domiciliu, sub supravegherea medicului de familie. Astăzi, 22 februarie 2021, în schimb, cifra a crescut la 87 pacienţi internaţi, plus alte 18 la Terapie Intensivă, însă alţi 292 pacienţi pozitivi se tratează la domiciliu. 

Chiar şi aşa, spun managerii spitalelor, numărul este incomparabil mai uşor de gestionat decât în vârf de pandemie şi, chiar dacă se gândesc să îşi ia şi o „plasă de siguranţă“, cer posibilitatea de a crea culoare verzi pentru pacienţii care suferă de alte boli şi care au posibilităţi limitate de a se trata.

Altfel, decontarea merge brici. Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina, cel mai mare din judeţ, care a tratat în toată perioada atât pacienţi COVID-19, cât şi patologie non-COVID, a contractat cu CJAS, pentru luna ianuarie 2021, servicii de 7,2 milioane lei. A făcut servicii de 4,3 milioane, în schimb a avut cheltuieli de 7,5 milioane, bani pe care îi va şi primi. 

Spitalul Orăşenesc Balş a contractat servicii de 530.000 lei, a făcut servicii de 111.000, dar va primi 805.000, pentru că atât a cheltuit. Spitalul Municipal Caracal a contractat servicii de 2,2 milioane, a efectuat servicii de 294.000, dar a cheltuit 2,8 milioane lei, banii care îi vor fi decontaţi. 

Spitalul Orăşenesc Corabia a contractat servicii de 610.000 lei, a „prestat“ de 262.000 lei, dar a avut cheltuieli de aproape 749.000 lei, banii pe care îi va primi. Într-o situaţie similară a mai fost, din totalul furnizorilor de servicii medicale, spitalul privat Domus Med din Piatra-Olt, care a contractat servicii de 77.600 lei, a efectuat servicii de 62.000 lei, având însă cheltuieli de 83.300 lei, banii pe care îi va primi.

La sumele deja amintite se adaugă, în cazul celor patru spitale de stat, şi alte sume, mai mari, care reprezintă „Influenţe financiare determinate de creşteri salariale care se asigură prin transferuri din bugetul FNUASS“, adică banii necesari spitalelor pentru a acorda creşterile de salarii, sporuri etc. La SJU Slatina sunt de 8,9 milioane lei, la spitalul din Balş - 881.000 lei, la spitalul din Caracal - 6,6 milioane lei, la Corabia - 980.700 lei. 

„Trebuie să ne gândim la ce cheltuială e pe Ambulanţă, pe ţară, pe Guvern“

Managerul Spitalului Municipal Caracal a pus în discuţie, la ultima videoconferinţă, posibilitatea de a deschide uşa spitalului pentru pacienţii non-COVID, care altfel sunt aduşi fie la Slatina, fie merg în alte judeţe. 

Spitalul din Caracal are aprobate 214 paturi pentru COVID, iar în această perioadă numărul pacienţilor cu această patologie fluctuează în jurul cifrei de 30. Se teme puţin că oricând poate creşte din nou numărul de pacienţi care să necesite spitalizare, însă, spune, nici ceilalţi nu mai pot fi plimbaţi între spitalele de stat sau între acestea şi clinicile private.

„Eu aş vrea să reducem un pic paturile de COVID, nu cu mult, şi să mai creştem un pic serviciile medicale. Şi e normal să facem asta împreună cu DSP-ul. S-a mai micşorat numărul celor pozitivi dar, totuşi, se poate întâmpla oricând să se reia. În toamnă-iarnă, între octombrie şi decembrie, mereu erau oameni în aşteptare din alte zone, din alte spitale. Peste tot, nu doar în Terapie. A fost un regres începând din ianuarie. 214 locuri avem şi erau ocupate. Am avut situaţia asta undeva până-n decembrie. 35 avem acum, dintre care 11 în ATI, în week-end au murit cinci. Uneori vin cu forme grave, iar ei având probleme medicale de mult timp, atunci factorii de risc sunt mult mai mari. Plus că vin târziu la spital, au afectare pulmonară 70-80%“, a declarat managerul Spitalului Municipal Caracal, Liviu Radu.

Nu tot personalul face însă acelaşi efort, deşi nu e alegerea specialiştilor asta. Managerul de la Caracal afirmă că actuala manieră de lucru nu e chiar o medicină de performanţă. 

„Nu poţi să aştepţi să vină doar pacienţi COVID şi cu ceilalţi... Asta e problema noastră, este vorba de a putea acoperi toate serviciile medicale, pentru specialităţile din spitalul nostru. Adică nu poţi să neglijezi. Ce fac cei cu bolile cronice? Ce fac? Ca şi cheltuieli... E vorba şi de conştiinţa ta de om. Noi ne-am luat banii la timp, e în regulă, dar nu poţi să vezi că un spital de 440 paturi stă cu 30 de pacienţi, adică e o chestie de conştiinţă, eu aşa am ridicat problema. Am spus – domnule, noi suntem pregătiţi să muncim, haideţi să găsim soluţii să putem oferi servicii medicale atât celor cu COVID cât şi celor non-COVID. Dar pentru treaba asta avem nevoie de un ajutor din partea ministerului, prin DSP. E legea restrictivă. Ei, prin ordinul 555, au spus că suntem spital suport-COVID şi atunci noi funcţionăm după nişte reguli. (...) Trebuie să ne gândim la ce cheltuială e pe ambulanţă, pe ţară, pe Guvern, pe acest trafic al ambulanţelor între spitale. Nu e vorba numai de spitalul nostru, e vorba de un principiu general în toată ţara, de un sistem întreg, aceste spitale suport-covid să poată să funcţioneze şi pentru pacienţii fără COVID. Eu sper să fi fost un semnal de alarmă“, a completat managerul Liviu Radu.

Tura a doua în policlinica SJU, iar în spital se redeschid secţiile Dermatologie, Cronici şi Recuperare

Planuri pentru redeschiderea activităţii în anumite secţii care şi-au anulat activitatea în pandemie, sau aceasta a fost preluată în cadrul altor specialităţi, se fac şi la Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina. Aici s-a ajuns, în vârf de pandemie, ca patologia COVID-19 să fie tratată în trei corpuri de clădire, două la sediul central al SJU Slatina şi una la secţia externă. 

De la mult peste 100 pacienţi, confirmaţi şi suspecţi, astăzi s-a ajuns, ca şi la Caracal, la 30. Managerul interimar al spitalului, Dan Stana, spune că s-a gândit chiar dacă s-ar putea concentra tratarea pacienţilor COVID-19 pe doar două etaje, într-un singur corp de clădire, astfel încât să poată fi continuată reabilitarea clădirii, începută înainte de pandemie. 

Se va adopta, foarte curând, şi decizia reluării activităţii în secţiile Dermatovenerologie, respectiv Cronici, iar pentru Recuperare Medicală (în regim de inetrnare continuă) se doreşte alocarea a două saloane în cadrul secţiei Oftalmologie. Se va relua activitatea şi în dispensarul TBC, iar în ambulatoriul de specialitate se va reveni la a doua tură, pentru că adresabilitatea continuă să crească, în special la Oncologie, Neurologie, Oftalmologie.

Se doreşte chiar mai mult, anume înfiinţarea unei secţii, sau a unui compartiment pentru recuperarea pacienţilor afectaţi puternic de COVID.

 „Deocamdată suntem la nivel de discuţie cu medicii specialişti, legat de acest aspect. Aici o să intervină mai multe detalii în proiectul ăsta. Şi locaţia – dacă putem să o facem în spital, dacă nu, în secţia de Pneumologie Scorniceşti (n. red. – secţie externă aflată la aproximativ 30 km de Slatina). Dar nu am stabilit nimic concret. Abia s-a închis centrul de vaccinare (n. red. – este vorba de centrul de vaccinare pentru categoriile din prima etapă) şi doctoriţa Catană, de la Recuperare, a venit cu o propunere în sensul ăsta. Medicul de recuperare împreună cu medicul pneumolog pot stabili care sunt procedurile de urmat pentru un tratament post-COVID“, a precizat managerul Stana.

Acesta a mai menţionat şi că se studiază inclusiv oportunitatea achiziţiei de aparatură pentru oxigenoterapia hiperbară.

Vă recomandăm şi: 

Când vom putea renunţa la mască? Anunţul lui Valeriu Gheorghiţă

Cu cât a scăzut producţia de automobile în România luna trecută comparativ cu ianuarie 2020

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările