Spitalele din România raportează date de cel puţin 10 ori mai mici decât cele adevărate. Care este riscul real să dobândeşti o infecţie în spital

Spitalele din România raportează date de cel puţin 10 ori mai mici decât cele adevărate. Care este riscul real să dobândeşti o infecţie în spital

Gestul simplu de a se spăla pe mâini ar reduce la jumătate riscul infecţiilor intraspitaliceşti, săun studiile FOTO: arhiva

În orice moment, arată datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, 7 pacienţi internaţi din 100 din ţări dezvoltate şi 10 din 100 din ţările în curs de dezvoltare dezvoltă o infecţie de spital. Care este situaţia în România.

În cadrul campaniei mondiale anuale „Salvează vieţi - igiena mânilor“ au fost făcute publice noi date privind incidenţa infecţiilor asociate îngrijirilor medicale, date care arată un risc  mult mai crescut faţă de ce se raportează oficial în România. Secţiile cele mai expuse din acest punct de vedere, în toată lumea, sunt Terapia Intensivă şi Neonatologia. 37.000 europeni mor anual din cauza infecţiilor de spital, în timp ce în SUA cifrele indică aproximativ 99.000 decese.

Iată ce spune statistica OMS despre Infecţiile Asociate Asistenţei Medicale (IAAM) în lume:

• La fiecare 100 pacienţi spitalizaţi în orice moment dat, 7 pacienţi din ţări dezvoltate şi 10 pacienţi din ţări în curs de dezvoltare vor dobândi cel puţin o IAAM.
• Povara endemiei prin IAAM este semnificativ mai mare în ţările slab- şi mediu dezvoltate faţă de ţările dezvoltate, în special la pacienţii internaţi în unităţi de terapie intensivă şi neonatologie.
• În orice moment dat, prevalenţa IAAM în ţări dezvoltate variază între 3,5% şi 12%.
• În orice moment, prevalenţa IAAM în ţări slab - şi mediu-dezvoltate este de 5,7% - 19,1%.
• ECDC raportează o prevalenţă medie de 7,1% în ţările UE/SEE.
• ECDC estimează că, în fiecare an, în Europa, 4.131.000 pacienţi sunt afectaţi de 4.544.100 episoade de IAAM

• IAAM sunt responsabile anual de 37.000 decese în Europa/ 99.000 decese în SUA.

Conform analizei de situaţie postate pe site-ul oficial al Direcţiei de Sănătate Publică Olt (www.dspolt.ro), deşi incidenţa calculată pe baza datelor oficiale raportate de spitalele din România  a fost de 0,44% în anul 2016, este vorba de o subraportare şi nediagnosticare majore. Pe baza puţinelor date raportate s-a constatat, însă, că infecţiile digestive au fost, în cursul anului 2017, cele mai frecvente, urmate de cele respiratorii, urinare şiu chirurgicale.

„Analiza raportării statistice a infecţiilor asociate asistenţei medicale în România se face pe baza datelor comunicate de spitalele publice şi private, cu excepţia celor aparţinând reţelelor speciale de asistenţă medicală; incidenţa calculată pentru anul 2016 a fost de 0,44%. Rezultatele înregistrate pentru anii 1995-2016 indică un nivel extrem de scăzut al incidenţei acestor infecţii, din cauza subraportării şi subdiagnosticării acestui tip de infecţie în spitalele din România. (…)Nivelul de IAAM raportate în sistemul naţional de supraveghere pasivă a fost mai mic de 1% în ultimii 20 de ani şi mai mic de 0,25% în ultimii 10 ani. Din studiul de prevalenţă efectuat de ECDC în anul 2012 în zece spitale din România, reiese o prevalenţă a IAAM de 10 ori mai mare decât cea efectiv raportată (2,8%-5%); concluzia a fost că IAAM sunt subraportate în România“, se spune în analiza citată.

În 2017 au fost raportate în spitalele din România doar 19.607 cazuri, dintre care cele mai multe digestive (8.019), respiratorii (3.549), urinare (2.568) şi de plagă chirurgicală (2.297). Numărul de septicemii dobândite în spitale a fost de 1.304 cazuri. Cele mai multe cazuri de IAAM au fost raportate de municipiul Bucureşti (5246 cazuri) şi judeţele Iaşi (2469 cazuri), Cluj (1720 cazuri) şi Timiş (1524).

„Unii factori de risc sunt specifici unităţilor cu resurse limitate“

Iată şi ce determină aceste infecţii asociate îngrijirilor medicale, specialiştii menţionând că unii factori de risc sunt prezenţi indiferent de resursele disponibile, în timp ce alţii sunt specifici spitalelor cu resurse limitate:

• Utilizare prelungită şi inadecvată a dispozitivelor invazive şi a antibioticelor;
• proceduri sofisticate de mare risc;
• imuno-supresie şi alte stări grave cu care se prezintă pacientul;
• aplicare insuficientă a precauţiilor standard şi a celor de izolare. Unii factori de risc sunt specifici unităţilor cu resurse limitate:
•condiţii inadecvate de igienă si eliminare a deşeurilor de spital;
• infrastructură deficitară;
• echipament insuficient;
• personal medico-sanitar şi de întreţinere insuficient;
• supraaglomerare;
• cunoaştere şi aplicare insuficiente a măsurilor de bază pentru controlul infecţiilor;
• lipsă de proceduri;
• lipsă de cunoaştere a măsurilor de siguranţă a injecţiilor şi a transfuziilor de sânge;
• absenţa instrucţiunilor şi politicilor locale şi naţionale.

Spălatul pe mâini în spitale, realizat corect, pe de altă parte, au arătat studiile, ar reduce la jumătate incidenţa infecţiilor intraspitaliceşti.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: