Slatina: Mihai Crăcană face turle pentru case şi biserici

Slatina: Mihai Crăcană face turle pentru case şi biserici

Olteanul transformă tabla în obiecte decorative

A moştenit meseria de la tatăl său, iar cu multă răbdare şi îndemânare, olteanul transformă tabla în obiecte ornamentale sau în obiecte utile în gospodărie.

Ştiri pe aceeaşi temă

Au trecut mai bine de 20 de ani de când a început să facă primele turle pentru biserici şi case, dar practică şi acum meseria de tinichigiu cu multă pasiune. „Am lucrat la IPA, iar când am ieşit la pensie a preluat de la tatăl meu sculele şi această meseria. Ştiam dinainte să lucrez cu tabla, dar pentru că avusesem serviciu nu am avut timp să fac prea multe obiecte“, îşi aminteşte Mihai. După Revoluţie şi-a făcut o echipă de muncitori şi a început să facă primele turle, la case şi biserici. „Nu mi-a fost niciodată teamă că nu o să îmi iasă o turlă sau un acoperiş aşa cum mi-am propus. Dacă faci totul de drag nu are cum să nu îmi iasă. Am avut norocul să moştenesc şi îndemânarea de la tatăl meu, de aceea totul mi s-a părut uşor şi plăcut. Ai o satisfacţie foarte mare să vezi că din mâinile tale a ieşit ceva deosebit, iar clientul îţi apreciază munca“, mărturiseşte olteanul.

A făcut sute de acoperişuri cu turle

Cel mai complicat model prinde formă în mâinile tinichigiului din Slatina. Până acum a făcut sute de turle, care mai de care mai frumoase, pe la casele şi bisericile din ţară. Acum însă, oamenii preferă acoperişurile simple, din tablă modernă, iar Mihai Crăcană îşi găseşte mai greu clienţi. „Înainte, oamenii care aveau o situaţie materială bună îşi făceau casă cu turle, să se deosebească de ceilalţi din sat. Acum, doar ţiganii îşi construiesc acele palate cu turle multe şi am mai puţin de lucru. Mai prind lucări la biserici, dar pe criza asta este mai greu“, spune tinichigiul.
Când nu este plecat prin ţară, Mihai Crăcană îşi face de lucru acasă. Transformă tabla în găleţi, tăvi, făraşe, ciurele sau forme de prăjituri. „Toate sunt făcute din tablă şi cositor. Sunt migăloase, dar de atâţia ani de când le fac, m-am obişnuit să le confecţionez repede. Vin în piaţă în fiecare joi şi duminică şi vând ceea ce lucrez în timpul săptămânii“, povesteşte Mihai.
De ani de zile de când vine în Piaţa Fraţii Buzeşti, din Slatina, şi-a făcut clienţi fideli, care s-au convins că obiectele făcute de mâinile olteanului sunt mult mai durabile decât cele de pe rafturile magazinelor. „Contează foarte mult să faci totul de calitate. Dacă foloseşte materiale proaste, obiectele ruginesc repede, iar omul nu mai vine să mai ia de la tine şi a doua oară. Eu am clienţi care cumpără mereu de la mine, pentru că sunt mulţumiţi. Ştiu că le las din preţ, negociem, să fie şi ei mulţumiţi dar să îşi rămână şi mie ceva“, măsturiseşte bărbatul.
Chiar dacă nu câştigă prea mult din vânzarea obiectelor pe care le face, Mihai Crăcană nu s-a gândit niciodată să renunţe la meseria pe care a moştenit-o din generaţie în generaţie. Spune cu convingere că va da formă tablei până când va îmbătrâni.

Întrebări şi răspunsuri

•• Cui veţi lăsa moştenire meseria dumneavoastră?
M.C. Din păcate nu o să am cui. Eu am doar o fată, care nu avea cum să înveţe. Am mai luat nepoţii cu mine pe la lucărări, dar nici ei nu au vrut să înveţe. Este o meserie migăloasă, iar tinerii din ziua de astăzi vor să câştige bani cât mai repede, fără să muncească prea mult.

•• Mai cumpără oltenii obiecte gospodăreşti făcute din tablă?
M.C. Mult mai puţin decât înainte. S-au obişnuit să cumpere totul de la magazine, chiar dacă obiectele de acolo nu sunt de calitate. Oamenii de la ţară vin să mai ceară găleţi sau forme de cozonac şi diverse obiecte din tablă. Cei de la oraş iau totul de la supermarket.

Ce-i place
•• Să se uite la televizor, în special la ştiri, dar şi la filme de calitate. Îi place să aibă tot timpul o ocupaţie, de aceea are grijă atât de casă cât şi de grădină. Îi place să gătească şi să facă ordine în casă.

Ce nu-i place
•• Nu suportă oamenii care încearcă să îi înşele pe ceilalţi, oamenii care vor să câştige bani fără să muncească, hoţii şi oamenii care vorbesc şi se comportă urât cu cei din jur.

Profil
NĂSCUT
•• 8 noiembrie 1948, Slatina, judeţul Olt
STUDII
•• Şcoala cu Clasele I-VIII, Radu Greceanu, Slatina
FAMILIE
•• căsătorit, are o fată





Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările