Slatina: Ion Creţeanu, rapsodul din sudul Olteniei

Spune despre el că este un rapsod cu carte care ştie ce cântă şi cântă ce ştie. Coordonează trei tarafuri din Olt, Dolj şi din Valea Timocului bulgăresc.

A moştenit talentul de la tatăl şi bunicul său, rapsozi cunoscuţi în zona Olteniei, iar primele reprezentaţii le-a dat pe un trunchi de copac pe care bunicul îl folosea ca nicovală. „La 3 ani am început să cânt pe prima mea scenă, un trunchi de copac, pus în curte de bunicul pe post de nicovală. Cântam păsărilor, cerului, copacilor, oricui mă asculta”, a spus Ion Creţeanu.
A început încă de tânăr să culeagă cântece de la rapsozii bătrâni din sudul judeţului şi a început să înţeleagă mesajul ascuns în strofele şi muzica lor unică. „Mă contopesc cu muzica şi iubesc lăutarii vechi. Cu timpul am găsit calea către sufletul lor. Trebuie să simţi, să vibrezi odată cu ei. Am şi dormit la ei şi am ascultat sub clar de lună poveştile lor vechi. La drumuri lungi cu rapsozii mă destind.  Aceşti oameni au har”, a spus rapsodul.

„Eminescu, Brâncuşi, Enescu, au fost exemple pentru mine”

Întreaga existenţă i-a fost influenţată de Mihai Eminescu, Constantin Brâncuşi şi George Enescu. „Atunci când am început să străbat localităţile judeţului cu cobza mea şi să culeg cântece vechi, m-am gândit la Eminescu. El cânta în cafenelele din Paris şi Viena cântecele lăutarilor vremii. Cânta mult din Barbu Lăutaru. Eminescu, Brâncuşi, Enescu, au fost exemple pentru mine”, a spus Ion Creţeanu.
A scos două CD-uri, dar mai are sute de cântece culese. „Am chemat tinerii să se apropie de mine, am 11 ore de folclor cules şi aştept să le ofer celor care vor să cânte”, a spus rapsodul. Este convins cu muzica pe care o cântă el nu o dispară şi că o să apară tineri care o să aibă har de rapsod. „Rapsozii există încă din antichitate, iar muzica lăutarilor vechi nu va pieri. Am convingerea că foarte repede va apărea un tânăr care va înţelege această minunată comoară”, a explicat Ion Creţeanu.

Cântă cu un taraf din Bulgaria

Chiar dacă a câştigat numeroase premii la festivalurile din străinătate şi cântă la evenimente importante din Bucureşti, Ion Creţeanu nu este prezent la evenimentele din Olt şi Dolj, cu toate că se ocupă de tarafurile din aceste zone. „Cânt în trei tarafuri, cel din comuna Morunglav din Olt, cel din Gherceşti- Dolj şi cel din Albotin, din Valea Timocului Bulgăresc. Noi cântăm la ocarină, fluier, tobă şi cobză. Cobzarul sunt eu”, a spus rapsodul.
Ar vrea să cânte şi pentru oltenii lui. „Nimeni nu e profet în ţara lui. Eu nu prea am cântat în Slatina şi Craiova. Cobza nu este facilă, iar muzica are un mesaj pe care mulţi nu-l înţeleg. Numai cei care iubesc cu adevărat muzica, ascultă cu bucurie cobzarul la rece, fără microfon, fără negativ”, a spus Ion Creţeanu

NĂSCUT
8 ianuarie 1959, comuna Voineasa, judeţul Olt
STUDII
Facultatea de Electrotehnică, Craiova
FAMILIE
căsătorit, doi copii

CE-I PLACE
Respect cinstea, onoarea, nobleţea omului din popor, oamenii de calitate . Îmi place şi citesc şi să construiesc pentru că lucrez în domeniul construcţiilor. În viaţa reală sunt inginer electrotehnic.

CE NU-I PLACE
Nu suport nerecunoştinţa, ignoranţa, trufia, cred că acesta este păcatul suprem. Nu suport lipsa de culturăm de civilizaţie şi muzica populară care se cântă la televizor.

Ce reprezintă pentru dumneavostră cobza?
Este unul dintre cele trei elemente de bază, cobza, pingeaua şi cântecul din vatra satului. Este instrumentul de suflet, de care nu mă pot despărţi niciodată.

Românii din Valea Timocului păstrează mai bine tradiţiile?
Este greu să compari. Românii din Bulgaria ţin de toate aceste tradiţii, de muzica veche, de instrumentele muzicale pentru că aceasta este o modalitate de a fi mai aproape de casă. Ocarina, cobza, fluierul şi toba sunt intrumente la care ei ţin foarte mult.