Slatina: Tudor Diaconeasa, încondeietorul de ouă din Oboga

0
Publicat:
Ultima actualizare:

A dus faima ouălor încondeiate de la Oboga peste mări şi ţări, iar la cei 85 de ani ai săi, bătrânul meşter a dezvăluit secretul unei meserii unice într-o carte.

Timpul trece repede când asculţi poveştile de viaţă şi cele despre meşteşugul său ale lui nea’ Tudor Diaconeasa. Bătrânul pare rupt din cărţile lui Ion Creangă. „Noi am fost fraţi mulţi. Eu am fost primul fecior, după care a făcut mama alte şase fete, apoi alt fecior, apoi alte 3 fete, toate odată. Şi au mai venit pe urmă încă doi băieţi. Eram atât de mulţi încât nici nu mai ştia biata mama pe unde ear puşi copiii, unul într-o copaie, altul în leagăn după uşă”, a povestit bătrânul.

„Un ou încondeiat de mine ţine mai bine de 100 de ani”


Meşteşugul l-a moştenit de bunicul şi tatăl său, dar nu are cui să îl lase. Singurul său fiu a murit într-un accident de circulaţie, iar nepotul lui este paralizat. Ca să uite de durere, bătrânul se refugiază în muncă şi le predă cu drag copiilor arta sa. „N-am învăţat eu prea multă carte, dar am făcut cu drag meseria pe care am învăţat-o de la tatăl meu. La 14 am ajuns deja să îl întrec, iar el era un meşte cunoscut în ţară. La Muzeul Satului din Bucureşti este expusă o barză, iar atunci când o vezi, juri că e adevărată”, a spus nea’ Tudor.
Bătrânul de 85 de ani povesteşte cu drag de primele ouă pe care le-a încondeiat şi despre tehnica lui unică în lume. „Multe lucruri ale familiei Diaconesa se află în muzeele din ţară, iar tehnica de încondeiat am moştenit-o de la tătăl şi bunicul meu. Eu le fac cu vopsea obţinută din plante. Cele din ziua de azi se fac cu chimicale şi de asta nu rezistă. Un ou încondeiat de mine ţine mai bine de 100 de ani”, a spus meşterul.

Tehnică de încondeiat unică în lume

Ouăle încondeiate de el sunt în toată lumea, iar muzeele din ţară fac anual cîteva comenzi. „Oul frumos iese atunci când lucrezi şi-ţi pare rău să îl laşi din mână. Oul se goleşte de conţinut cu o rozetă mică. Fac două orificii la cele două capete. După ce am golit ouăle începe încondeiatul cu ceară firbinte, cu un condei. Condeiul este o bucată mică din lemn, ca un creion plat, cu un orificiu în care se introduce o pâlnie foarte mică de metal, foarte subţire în vârf, ca un ac prin care se scurge ceara pe ou. Tatăl meu avea condei de ragint. Cele două capete ale oului le astup ce ceară. Apoi peste modelul de ceară colorez cu vopsea”, a explicat nea’ Tudor.
Cel mai mult îi plcae să încondeieze ouăle de struţ pentru că sunt mai mari şi poate să facă mai multe modele. „Sunt zece motive pe care le moştenesc de la străbunii mei. Majoritatea sunt şi pe ceramica de oboga. Cocoşul, vulturl, peştele, frunza de jugastru, mărgăritaru, heruvinul, pânza de păinajen, pana de păun, calea rătăcită şi fierul plugului. Fiecare are o însemnate aparte în istoria poporului român”, a spus meşterul.





NĂSCUT
19 decembrie 1926, Oboga, judeţul Olt
STUDII
5 clase Şcoala Oboga
FAMILIE
Căsătorit, un copil, un nepot

CE-I PLACE
Toată viaţa eu nu am ştiut altceva decât muncă. Şi acum muncesc în grădină, tai lemne, fac toată traba în gospodărie. Îmi place să fiu bun cu toată lumea şi să glumesc că aşa mai uităm de necazuri.

CE NU-I PLACE
Bârfa care a apărut şi oamenii care nu-şi fac treaba şi care dau din gură inutil mă indispun. Nu-mi place să mă cert şi să fiu supărat. Chiar dacă viaţa este grea, trebuie să ştim să zâmbim şi să glumim.


Ce credeţi că se va întâmpla cu ceramica de Oboga peste ani?

Ceramica din Oboga o să îşi piardă numele, Mai sunt doar câţiva meşteru, iar înainte nu exista casă în care să nu existe roata olarului.
Înainte boierii se plîngeau că nu au cu cine să strângă recoltele, că oamenii olăreau.

Din ce plante obţineţ vopseaua de ouă?

Roşu este din petalele de floare de mac care se găseşte pe câmp, în lanurile de grâu, negru se obţine din coaja arinului negru, iar galbenul din coajă de măr pădureţ.



Slatina



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite