VIDEO Sărbători legale plătite de stat şi mai mulţi lucrători non-UE pe piaţa muncii din România. Cine vine cu astfel de propuneri
0
O serie de propuneri care sunt cuprinse în mai multe legi depuse spre aprobare în Parlamentul României au fost prezentate, sâmbătă, 10 noiembrie, la Slatina de o reprezentantă a Camerei de Comerţ Româno-Germane şi de iniţiatori.
Arhitecta Hildegard Brandl, preşedinta organizaţiei Oamenilor de Afaceri PNL Bucureşti şi membră a Camerei de Comerţ Româno-Germane, care va candida pentru un post de europarlamentar la alegerile din toamna viitoare, pe listele PNL, a vorbit la Slatina, în cadrul unei conferinţe de presă la care au mai luat parte preşedintele PNL Ludovic Orban, europarlamentarul Marian-Jean Marinescu şi vicepreşedintele PNL Gigel Ştirbu, despre dificultăţile pe care le înfruntă antreprenorii din cauza măsurilor anunţate de guvern peste noapte. Ultima astfel de măsură ar fi creşterea salariului minim pe economie de la 1 decembrie, o decizie care destabiliează mediul de afaceri, a susţinut Brandl.
„Ştiţi că e zicala asta românească – «Nu dai în calul care trage». Au dat chiar în calul care trage. Adică cresc ei salariile bugetare, pensiile n-au de unde să le plătească, şi-n acelaşi timp dau în mediul de afaceri. Constant. Aici vreau să zic că există soluţii mult mai bune. De exemplu un salariu minim pe oră, cum e în Germania. Pentru un antreprenor nu este posibil să i se crească un salariu minim, să i se introducă o taxă, de azi pe mâine. Asta debusolează, şi în special tinerii care sunt în antreprenoriat. Ce fac ei de azi pe mâine? Aşa că ce este relevant ar fi să găsim acolo soluţii, şi nu vin. Guvernul, populist cum este, nu vine cu nimic în schimb, doar cu creşteri salariale anunţate de azi pe mâine, cum s-a-ntâmplat, şi nu este prima dată, cu taxe introduse de azi pe mâine şi proceduri, iarăşi, o problemă pentru mediul de afaceri. Nu se atrag fonduri, nu se investeşte în învăţământul dual, adică cel puţin să avem învăţământ dual care începe să funcţioneze, impulsionat din partea guvernului, pentru că din mediul privat într-adevăr se impulsionează.
După aceea, învăţământ dual în universităţi, cel puţin mai multă practică la studenţi, pensionarii pot fi reactivaţi. Avem lipsă de forţă de muncă şi nimeni nu o adresează. Ce este cu mămicile care ar putea, păstrând indemnizaţia lor, să se întoarcă, dacă vor, la muncă şi să contribuie. (...) Închei scurt cu un barometru care s-a făcut în diferite asociaţii profesionale şi camere bilaterale şi care are absolut peste tot acelaşi paradox ca rezultat. Care? Masivă lipsă de încredere a mediului de afaceri în a investi. Şi asta într-un timp în care avem o creştere economică, în al treilea an, care, e adevărat, a anunţat Institutul Naţional de Statistică, nu va mai continua aşa cum a fost preconizat. Aşa că asta se întâmplă: lipsă de încredere în mediul de afaceri din cauza tuturor măsurilor populiste care s-au luat în ultimii doi ani şi au dat în calul care trage, în motorul care produce, adică acolo unde trebuie să schimbăm ceva şi nu vedem absolut nicio măsură care vine în sprijinul mediului de afaceri“, a spus Brandl.
„Dacă tot e aşa de generos guvernul cu zilele libere, măcar să suporte bugetul public“
Preşedintele PNL Ludovic Orban a anunţat la rândul său că formaţiunea are mai multe proiecte de lege, unele intrate deja în circuitul parlamentului pentru aprobare, menite să susţină mediul de afaceri. Printre acestea, posibilitatea antreprenorilor de a rezerva 20% din impozitul pe profit pe care l-ar da statului pentru a-şi stimula angajaţii, prin suplimente salariale, bonificaţii etc. O altă măsură ar fi eliminarea plafoanelor în domeniul angajării forţei de muncă de pe piaţa non-UE. PNL ar vrea şi ca statul să suporte cheltuielile generate angajatorilor din cauza instituirii noilor zile de sărbătoare legală, aceste cheltuieli urmând să fie deduse de antreprenori din ce au de plătit către stat.
„Primul proiect de lege este proiectul de lege care permite companiilor să utilizeze 20 la sută din impozitul pe profit pentru bonificaţii salariale către angajaţi. De ce am iniţiat acest proiect de lege? Nu am inventat noi roata. Este un proiect de lege care funcţionează şi-n alte ţări şi care permite companiilor în loc să plătească 20% din impozitul pe profit la stat, să utilizeze aceşti bani pentru bonificaţia angajaţilor sau pentru stimularea angajaţilor care realizează perfomanţe de-a lungul anilor pentru companii. Este un proiect de lege sprijinit atât de companii, cât şi de angajaţii din mediul privat. În felul acesta companiile pot să-şi răsplătească angajaţii cei mai performanţi, cei mai fideli“, a spus Orban, expunând ulterior prevederile dintr-un alt proiect, menit să încurajeze angajarea muncitorilor din ţările non-UE pe piaţa din România.
„Sunt peste 2,5 milioane de români, care ar putea foarte bine să vină să-şi găsească un loc de muncă în România. Români din Bucovina, din Basarabia, din Serbia. Foarte mulţi dintre ei ar veni să lucreze în România, pentru că nu au nicio barieră lingvistică, le este uşor să se adapteze, şi pentru că lucrând în România ar putea să se întoarcă în week-end acasă, ar putea să obţină un venit decent care să le permită să aibă o viaţă mai bună în ţările în care trăiesc. Practic, proiectul nostru de lege prevede îndepărtarea barierelor existente astăzi, şi anume plafonul maximal. Trebuie să ştiţi că prin lege astăzi există un plafon, un număr maxim de angajaţi care lucrează pe piaţa muncii din România, care este stabilit în mod arbitrar de Guvern la 14.000 de contribuabili. Deci, desfiinţarea acestui plafon. Desfiinţarea obligativităţii de a obţine viză din trei în trei luni. Orice angajat care vine şi munceşte în România trebuie să-şi înnoiască din trei în trei luni viza, lucru care se realizează extrem de greu, care creează extrem de multe probleme, de regulă ministerul de externe are o politică birocratică care descurajează de fapt obţinerea sau reînnoirea acestor vize. Deci, practic, desfiinţarea acestor obligativităţi. Recunoaşterea automată a diplomelor. De asemenea, desfiinţarea obligativităţii care există în lege a de a plăti angajaţii care lucrează în România şi care provin din ţări non –UE . Dacă angajezi un cetăţean din Republica Moldova trebuie să-l plăteşti, indiferent de munca pe care o prestează, cu minim salariul mediu brut pe economie. Asta creând o discriminare între cetăţenii români şi cetăţenii non-UE. Practic, proiectul nostru de lege prevede şi eliminarea acestor discriminări“, a mai spus Orban.
PNL-iştii ar avea soluţii şi pentru debirocratizare, astfel că instituţiile care eliberează un document anume ar fi obligate să-şi asigure singure informaţiile necesare, cetăţenii nemaifiind nevoiţi să obţină tot felul de alte avize şi documente care stau la baza eliberării documentului de către instituţia respectivă. PNL a pus gând rău şi intenţiei guvernului de a institui noi zile libere, sărbători legale, dacă respectivele costuri generate de plata angajaţilor în aceste zile nu sunt suportate de stat.
„Un proiect de lege prin care companiilor li se deduc din calculul impozitului pe profit toate plăţile din salariul plătit pentru zilele libere, inclusiv al suplimentului pe care trebuie să-l plătească pentru angajaţi, ceea ce este o chestiune de bun simţ. Dacă tot e aşa de generos guvernul cu zilele libere, măcar să suporte bugetul public munca angajaţilor, sau nemunca angajaţilor, nu să suporte companiile. Acest lucru evident avantajându-i şi pe angajaţi, pentru că acest surplus poate fi folosit fie pentru a-şi bonifica angajaţii, fie pentru a se dezvolta şi a deveni mai competitive aceste firme“, a mai spus Orban, precizând că pentru aceste proiecte partidul s-ar fi consultat cu mai multe structuri antreprenopriale şi că ar avea şi sprijinul angajaţilor din mediul privat.
CITIŢI ŞI:
Criză fără precedent pe piaţa muncii: România, pe locul 2 în lume în privinţa deficitului de talente
Se încarcă comentariile...
