REPORTAJ Nopţi albe din cauza gerului în fermele de legume. „Mâncăm mai mult marketing decât roşii”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Legumicultorii s-au grăbit să planteze tomatele încă de la sfârşitul lunii ianuarie-începutul lunii februarie FOTo. arhiva personală Victor Radu
Legumicultorii s-au grăbit să planteze tomatele încă de la sfârşitul lunii ianuarie-începutul lunii februarie FOTo. arhiva personală Victor Radu

De trei nopţi, legumicultorii din două bazine legumicole importante ale judeţului cu cei mai mulţi fermieri înscrişi în programul Tomata, încă de la înfiinţare, se luptă să-şi salveze plantele de ger. Ce le cer aceştia consumatorilor.

Peste îngheţul care s-a abătut peste România s-a suprapus şi vântul puternic, iar în zona Giuvărăşti câţiva legumicultori şi-au văzut şi folia distrusă şi cultura compromisă.

Lupta se dă în aceste zile pentru menţinerea plantelor la un nivel care să permită cel puţin supravieţuirea (în jur de 5 grade Celsius noaptea şi chiar mai puţin, dar să nu se ajungă la temperaturi negative), acolo unde tehnologia nu permite ca planta să-şi urmeze cursul firesc şi să se dezvolte

„14-15 grade Celsius le-ar trebui. Ideal ar fi să ai minim 12-13 grade în sol, pentru că şi solul este foarte important, degeaba încălzeşti solarul. Avantajul este că folosim o folie de mulcire pe care o punem peste tot în solar, pe jos, şi când e un pic de soare, solul acumulează căldură, iar dacă eu întreţin temperatura aceea cu ventilatoarele noaptea…. Cele plantate de pe 4 februarie, cred că în 2-3 zile înfloresc de-a binelea. Cum zic agricultorii pe aici, «au dat înainte». De Paşte sigur vom avea în piaţă, eu sper între 10 şi 20 aprilie. Şi anul trecut, când am plantat mai târziu, am ieşit pe 20 (n.r. - aprilie). Anunţă vreo trei săptămâni de vreme rece, dar dacă se transformă în patru-cinci… Eu îi asigur căldură, dar planta are nevoie şi de lumina, are nevoie s-o mai şi aeriseşti“, a explicat tânărul fermier Ionuţ Victor Radu, care foloseşte centrale automatizate pentru a asigura căldura în spaţiile protejate. 

Fermierii au ajuns şi la consum de 1.000 kg combustibil pe noapte FOTO: Arhiva personală Simon Idita

munca in solar februarie 2021

Alţi fermieri, în schimb, au centrale de generaţie mai veche, pe combustibil solid, iar ei efectiv sunt obligaţi să doarmă în solar în această perioadă, altfel riscă scăderea temperaturii şi compromiterea plantelor.

Fermierul din Obârşia spune că în aceste nopţi costurile au crescut semnificativ, ajungând la aproximativ 400 lei/noapte pentru combustibilul lichid folosit. Cei care folosesc în schimb cărbune au consumuri chiar mai mari.

Centralele funcţionează în această perioadă zi şi noapte în fermele legumicultorilor FOTO. arhiva personală fermier Victor Radu

munca in solar februarie 2021

„ Au fost minus 9 grade şi ieri noapte şi azi-noapte, mai ales la 7.30 dimineaţa, nu mă aşteptam.  Am băgat toată noaptea. Se consumă acum 100 şi ceva de kilograme la o centrală, pe oră. Cu amândouă centralele consum cam o tonă pe noapte, acum, pe frigurile astea. Vom vedea cât va mai ţine. Sincer, şi ieri, şi astăzi, a fost bine că a fost însorit. N-am mai mers la maxim, dar am băgat şi ziua, să ia pământul căldură pe care să o menţinem noaptea“, spune şi fermierul Simon Idita, din Pleşoiu.

„Mulţi au renunţat să mai planteze“

Fermierii care nu s-au grăbit să planteze legumele timpurii aproape că se felicită acum, pentru că nu au stresul celorlalţi.

„Mulţi au renunţat să mai planteze, care nu apucaseră.  Condiţii ce înseamnă – să aibă posibilitatea de a încălzi, dar nu gândeau că o să fie şi vântul ăsta. Din cauza vântului le-au rupt solariile, cu roşii plantate. Am un prieten din Giuvărăşti, plantase pe 20 ianuarie, începuseră să rodească, un solar de 100 metri pe 10 metri, i-a spart prelata, a intrat vântul. Nu avem ce face, le mai ţinem două săptămâni, chiar dacă răsadul era pregătit să-l plantăm acum“, spune şi fermierul Gheorghe Zăvăleanu, din Izbiceni.

În privinţa sistemelor de încălzire, fermierii s-au adaptat care cum a putut să investească.  „Să le asiguri acolo un 5 grade să nu moară, aia e problema, ca să nu moară, dar să se dezvolte, 14 grade le trebuie. Centralele sunt tot cu cărbuni, dar cei care au mai accesat şi fonduri europene au făcut centrale din astea pe apă, au furtunele la nivelul solului, întinse pe sol. Celelalte, pe aer cald, sunt pe sus. Mai sunt unele pe aer cald, care suflă pe tubulatură, dar face căldură sus. S-a mai micşorat volumul de aer în solar, au mai pus protecţie intermediară…. Lumina trece, este o folie specială, subţirică. Să ne ferească Dumnezeu, ştiţi că anul trecut ne-am chinuit prin martie, pe 20 martie. Colegii nu se gândeau să amortizeze două săptămâni, sau să fie vântul ăsta puternic. Ştiţi că ţăranul nu-şi face calculul la cheltuielile pe care le face? Cu ce rămâne, ăla e profitul, dar el nu calculează munca lui, a părintelui, a copilului, a…“, a mai spus Zăvăleanu.

„Dacă-mi cere unu’ 30 de lei pe kilogram, dau, la ce-am păţit eu la omu’ ăsta“

Până la câştig, fermierii mai au două luni de tras, luni în care vor avea cheltuieli mari. Speră la un preţ bun, mai ales că nu vor mai fi la fel de multe tomate, de când programul guvernamental TOMATA a fost modificat şi a permis subvenţionarea şi a altor legume produse în spaţii protejate. Se tem însă, ca în fiecare an, de reacţia consumatorilor, acei consumatori care încă nu fac diferenţa, spun legumicultorii, între tomata de calitate, cu gust şi tratată fără prea multe chimicale, şi ceea ce cumpără din supermarket.

Fermierii au ajuns şi la consum de 1.000 kg combustibil pe noapte FOTO: Arhiva personală Simon Idita

munca in solar februarie 2021

„Fermierul trebuie să producă după un standard, dar şi consumatorii trebuie să înţeleagă şi nopţile nedormite şi calitatea. Dacă vrei să faci marfă de calitate înseamnă costuri, înseamnă timp, înseamnă oameni, e un întreg proces. Oamenii încă mai cred, îi văd eu, că arunci o sămânţă într-un amărât de solar şi mai treci pe acolo şi o colegi, şi de ce mama naibii i-o dai lui cu 5 lei kilogramul, că e un kil de roşii, nu e un kil de carne?! Pentru că ei nu ştiu ce-nseamnă chestia asta. La noi în România nu există programe, cum exista în ferma în care am muncit (n. red. - în afara ţării), în care se aduceau copiii începând cu grădiniţa în tururi de fermă şi vedeau cum creşte căpşunul, cum creşte zmeura, cum se culege… Eram ghid de multe ori, ştiam bine engleza şi le explicam cum le plantăm, cum recoltăm, uite, acuma e verde, nu e bună, acum e roşie, e coaptă… Ceea ce o să-ncerc şi eu în vara asta, în funcţie de ce ne lasă pandemia, vreau să văd cum ar funcţiona.

„Oamenii încă mai cred, îi văd eu, că arunci o sămânţă într-un amărât de solar şi mai treci pe acolo şi o colegi“, Victor Radu, fermier

Foarte mulţi dintre tinerii de vârsta mea au cam uitat. Acum îi vezi cam pe toţi în supermarket, ei merg pe principiul – dă-o dracu’, că tot roşie e! Ăsta-i adevărul. Mâncăm mai mult marketing decât roşii. Fermierii români nu ştiu să facă marketing, noi nu ştim, că şi eu sunt dintre ei“, spune cu amărăciune fermierul Victor Radu.

munca in solar februarie 2021

Că o mai mare expunere a întregului proces, o campanie de conştientizare, i-ar ajuta pe consumatori să înţeleagă ce mănâncă de fapt, confirmă şi fermierul Gheorghe Zăvăleanu, care povesteşte cum s-a convins un potenţial consumator că tomatele româneşti merită un preţ bun.

Tomatele vor fi de Pşate pe masa consumatorilor, speră fermierii FOTO: arhiav personală Victor Radu

munca in solar februarie 2021

„Chiar discutam ieri cu un coleg şi-mi spunea de un prieten care a apelat la o rudă, pentru că i s-a stricat centrala. A venit ruda cu nişte generatoare, cu… Pentru că omul plantase, nu-şi permitea să ţină plantele în frig nici măcar câteva ore. Şi a zis ăla – dacă-mi cere unuְ’ 30 de lei pe kilogram, după ce-am păţit eu la ăsta, ştii cum îi dau…?!“, a conchis Zăvăleanu, confirmand că fermierii din zona de sud a judeţului practic dorm lângă centrale, alimentându-le din oră-n oră sau din două în două ore.

Vă recomandăm şi: 

Pepenele de iarnă, soiul aclimatizat de cercetătorii români, care creşte pe boltă, asemenea strugurilor VIDEO

Cât au pierdut legumicultorii din închiderea pieţelor. „Era o poveste, cea cu un cui bătut pentru fiecare faptă rea...“

Slatina



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite