Relatarea unei morţi de groază. Fratele unei asistente decedate din cauza COVID-19: Era sănătoasă tun. Îmi spunea că a intrat în Puşcăria Iadului

Relatarea unei morţi de groază. Fratele unei asistente decedate din cauza COVID-19: Era sănătoasă tun. Îmi spunea că a intrat în Puşcăria Iadului

Eugenia Haită s-a stins în spitalul din Caracal Foto: arhiva Marcel Safta

Moartea unei asistente în vârstă de 52 ani, angajată a unui centru din structura DGASPC Olt, relatată de fratele femeii, pare desprinsă dintr-un film horror. Femeia ar fi fost scoasă de la Terapie Intensivă după ce fratele acesteia a sunat la 112 pentru a anunţa că se află în stare gravă şi nimeni nu trece să vadă ce se întâmplă.

Femeia a murit în 26 octombrie 2020, şi, deşi de obicei DSP precizează când e vorba de personal din instituţii publice infectat în focare, despre Eugenia Haita nu s-a spus o vorbă. Rudele, în schimb, au foarte multe de spus, conform 10 News Media.

„Decesul nr. 103
Sex feminin, 52 ani, mediul urban
În data de 17.10.2020 a fost depistat un pozitiv pentru infecţia Covid-19 la un Centru Medical privat din Caracal (proba recoltata la cererea pacientului)
Data internării: 18.10.2020 SM Caracal, urmarea pozitivarii
Comorbidităţi: BPOC, HTA.
Data deces: 26.10.2020
Cauze deces: Stop cardiorespirator ireversibil, infecţie COVID-19“, sunt informaţiile comunicate sec de către DSP Olt.

Fratele femeii, Marcel Safta, a povestit însă calvarul prin care atât familia, cât şi sora sa, au trecut. Bărbatul crede că nu virusul este cel care i-a trimis sora în mormânt, ci dezinteresul medicilor. Povestea pare, cum ar spune medicii, „după manual“, în timp ce familia descrie un scenariu horror. Starea de sănătate a femeii se complică în a 9-a, chiar a 10-a zi de la infectare, aproape inexplicabil, şi duce spre deces, în multe alte cazuri de COVID-19 fiind consemnat un parcurs aproape tras la indigo.

Femeia a fost testată în 13 octombrie, i s-a transmis rezultatul testului cinci zile mai târziu, când a şi plecat la spital pentru evaluarea iniţială.

„La două săptămâni ele erau testate, pentru că lucra în cadrul Centrului de Reabilitare Caracal (n. red. - din structura Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Olt), ea nu a fost testată la privat, le testau ei. Ea a chemat salvarea şi s-a dus la spital, şi ea şi celelalte două colege care au ieşit pozitiv. Ei i-au spus că are 25 la sută afectat plămânul. Ea cu două zile înainte a pus nişte flori în grădiniţă, a transpirat, a luat-o cu frig, a doua zi a început să tuşească un pic, duminică a mai tuşit un pic, dar nu cred că era din cauza COVID. Au pus-o să refuze internarea, dar ea nu a vrut, şi a cerut să se interneze. Celelalte două au refuzat internarea. Luni dimineaţă i-au adus tratamentul, fiind cadru medical a vrut să verifice. I-a dat o pastilă din aia de HIV, Kaletra, iar ea a zis că o refuză. Un medic de la Terapie Intensivă, care s-a nimerit atunci pe tură, i-a spus că trebuie să ia schema, că aşa cere protocolul. Ea a zis atunci că nu ia nimic. Ea era infectată cu câteva zile înainte, avea opt-nouă zile şi nu avusese probleme. Luni dimineaţă, la ora 8.00, le-a zis că le ia, s-a speriat. La 10.30-11.00 a făcut pe ea, a făcut diaree şi urină, nu se putea ridica. După ce a făcut pe ea, a început să ne sune. Ne spunea că o arde totul pe interior. Când a venit la ora 1.00 cu tratamentul, a spus că nu le mai ia, dar medicii au început să insiste. După amiază, i-a fost şi mai rău şi a început să ne sune“, a povestit fratele femeii, pentru 10 News Media.

De atunci, Eugenia Haita a continuat să-şi sune cu disperare rudele şi să le spună să facă ceva, pentru că se simte rău şi nu o ajută nimeni. Femeia descria o atmosferă de coşmar, în care nimeni nu comunică cu pacienţii.

„Îmi spunea că a intrat în Puşcăria Iadului, că îi e foarte frică“

„Ne spunea să facem cum facem să încercăm să o luăm acasă că se simte foarte rău, nu ştiu dacă de la tratament sau de la COVID. Eu îi spuneam să-l ia, seara la 19.00 i-au dat iar, a doua zi l-a refuzat. A zis că nu mai poate, că nu mai are aer, că o doare carnea pe ea. Doctorul ne spunea că refuză tratamentul, că nu are ce să-i facă. Noi cu gura pe ea, să ia tratamentul în continuare. Făcuse pe ea, dar nu venea nimeni să o schimbe. Nu mai simţea când făcea pe ea, decât se pomenea udă”, a continuat fratele relatarea.


Bărbatul a încercat să intervină la toate cunoştinţele, cu speranţa că ar putea să o transfere de la spitalul din Caracal la un alt spital. „Am început cu telefoane. Nu avea nicio problemă de sănătate, era sănătoasă tun. Avea 52 de ani, nu a suferit de nicio boală.  Ea m-a crescut, e mai mare ca mine cu patru ani, Gigica îi spuneam eu. Miercuri au băgat-o pe Terapie, joi ne-a spus că se simte foarte rău, vorbeam cu ea la telefon. Ea le-a spus de la început că este şi ea asistent medical, îi ruga să aibă grijă de ea, să nu o lase să moară. Asistentele erau terorizate de către medici, nu vorbeau, le era frică de medici. Îmi spunea că a intrat în Puşcăria Iadului, că îi e foarte frică. Era o atmosferă de panică, toată lumea este panicată. Faptul că sunt îmbrăcaţi aşa, că nu îi încurajează deloc, nu vorbeau, nu-i spuneau nimic”, a continuat fratele, pentru 10 News Media.

„De familii din astea psihopate noi am mai dat pe aici“

În încercarea disperată de a-şi ajuta sora, Marcel Safta a ajuns, în cele din urmă, să sune la 112.
„Am sunat un prieten şi mi-a spus că să sun la 112. De aici mi s-a făcut legătura la spital, la asistenta şefă. I-am spus că are nevoie de ajutor, să meargă până la ea. Asistenta mi-a spus că nu poate merge la ea aşa când vrem noi, că ei merg la pacient doar atunci când le administrează tratamentul. Eu i-am spus da, dar este într-o stare foarte gravă. Mi-a spus că nimeni nu a fost la ea, nici ea, nici medicul. Am sunat la Poliţia Caracal. Poliţistul a dat numărul meu de telefon doctorului, îl ştia şi m-a sunat”, a mai spus fratele femeii. De aici, însă, lucrurile au luat o întorsătură greu de imaginat. Femeia a fost mutată de la Terapie Intensivă în secţia Pneumologie. Medicul de la ATI, pe de altă parte, l-a sunat pe bărbat pentru a-l întreba dacă femeia... are probeme psihice. Discuţia, înregistrată de bărbat, a escaladat şi s-a ajuns la jigniri.

- Da, da, domnule doctor!
– O ştiţi cu probleme psihice?
– Nu are probleme psihice, nu mă luaţi aşa!
– Cum vă luai? V-am pus o întrebare, dacă vă ştiţi cu probleme psihice, că mie aşa mi se pare!
– De ce vi se pare? Aţi fost la ea?
– Da, bineînţeles!
– Eu acum 20 de minute am vorbit cu asistenta şefa Dobre… care îmi spune că nu a fost nimeni la ea.
– Dobre sau Dobrescu…
– Asistenta mea este Tudoran, nu Dobre, de la Terapie Intensivă…
– Asistenta şefă, poate n-am reţinut eu numele. Am vorbit acum 20 de minute cu ea şi mi-a spus că nu a fost nimeni la sora mea. Mi-a spus că acolo la ea se merge doar după ce se prepară tratamentul şi se merge cu tratamentul preparat, nu se merge doar în vizită, să o vadă ce face.
– Nu, nu, se intră de multe ori acolo.
– Aţi fost dumneavoastră la ea acolo? Mai mergeţi o dată şi sunaţi-mă după telefonul ei, să vorbim.
– De ce?
– Pentru că eu nu cred că aţi fost acolo! Vă mai duceţi o dată şi mă sunaţi de pe telefonul ei. Îmi spuneţi că are probleme psihice, dacă nu merge nimeni la ea, înseamnă că are probleme psihice?
– Da’ ce este cu telefonul la poliţie, să spună că este căzută din pat şi că nu o ajută nimeni să se ridice?
– Exact, nimeni!
-Niciunul dintre dumneavoastră nu aţi ajutat-o şi nu mergeţi la ea. O lăsaţi să moară? Ce se întâmplă cu Covidul asta, ne lăsaţi să murim dacă avem covid. Aţi internat-o ca să moară, că poate avea alte şanse.
- Că de ăştia ca dumneavoastră, de familii din astea psihopate noi am mai dat pe aici, noi ştim despre ce este vorba!

„Am această putere de decizie, să spun că nu este de Reanimare!“

– Mă faceţi psihopat şi pe mine!?
-Da, şi ţi-o dau acasă dacă mai vii cu prostii şi îmi ameninţi asistenta.
– Ştiţi că am vorbit cu asistenta?
– Domne, am fost la ea!
- Domnule doctor, sunteţi atotputernic, cine vă credeţi de mă luaţi aşa?
– Dumneavoastră sunteţi om? De ce aţi sunat la poliţie dacă nu este căzută pe jos.
– Cum adică nu este, nu este îngrijită bine. Nu mergeţi la pacient!
– Eu ţi-o dau acasă, ştii că am acest drept!
– Păi de ce să mi-o dai acasă, eşti plătit să o ţii la spital şi să o tratezi!
- Nu este de Terapie Intensivă, eu vă spun…dumneavoastră abuzaţi, daţi telefon!
- De ce luaţi bani, ca să ne daţi bolnavii acasă? Nu înţeleg!
- Unde eşti tu acuma?
– Eu am plecat spre Drăgăşani, dacă vreţi vin la Caracal!
– Ia veniţi, domne, la Caracal, să stăm noi de vorbă! Păi credeţi că noi nu am mai întâlnit asemenea situaţii, cu asemenea pacienţi?! Că e căzută pe jos! Dacă nu e căzută pe jos, înseamnă că este pacientă psihică. Ce dracu îmi tot spui tu mie!? Cine dracu te crezi tu? Nu sunt obligat să o ţin în Reanimare, atâta timp cât nu este de Reanimare! Eşti de acord cu mine? Eu am această putere de decizie, să spun că nu este de Reanimare! Şi ţi-o fac pachet acasă! Spuneţi că este căzută pe jos, cum să aveţi atâta nesimţire. Tu dai telefon la asistente să le ameninţi, bă, porcule! Crezi că nu am mai dat de asemenea…
-Domn doctor, aţi făcut o şcoală degeaba. Mă bucur că vorbiţi aşa cu mine!

Medicul, contactat de jurnalistul 10 News Media, spune însă că transferul din ATI la Pneumologie a avut cu totul alte raţiuni.

„Înţeleg suferinţa familiei, avea 52 de ani, dar nu înţeleg ce acuză…Pacienta era foarte bine când am transferat-o. În locul ei a venit o altă asistentă de la Balş, mult mai grav, care a murit şi ea. A plecat bine, bine, am dat-o pe căruţ, conştientă, dar în pijamale, în ce era să plece, în rochie!? Ulterior, starea s-a degradat şi am luat-o din nou în Terapie. Starea se degradează brusc, nu aveam cum să prevăd asta. Era conştientă, cooperantă, saturaţii foarte bune, de peste 90 la sută. N-am dat-o acasă, am tratat-o corect. De unde să ghicesc că moare pacienta?  Starea se degradează brusc, aşa face acest virus, mulţi se degradează aşa. Avem tineri în Terapie, spunem familiilor că starea s-a mai îmbunătăţit, după care în două zile mor. Nu poţi să anticipezi, avea 90 la sută saturaţie, nu puteam să ghicesc că se va degrada. Ea tot în spital a stat, că stătea în Terapie, că stătea pe secţie, a fost tratată la fel. Să nu credeţi că dacă stătea în Terapie era alta evoluţia“, a spus medicul, pentru sursa citată..
Versiunea este susţinută şi de directorul medical al spitalului, dr. Alexandra Popa.

„În realitate, nici vorbă să fie fost dată afară din Terapie, niciun pacient din ATI sau din oricare secţie nu pleacă pe picioarele lui, întotdeauna când pacientul este transferat este echipat, cu mască, cu mănuşi, cu botoşi în picioare şi este transportat pe căruţ, dacă îi permite starea, sau pe targă, dacă nu îi permite starea. Starea se îmbunătăţise, avea o saturaţie de oxigen de 90 la sută, atunci a fost transportată cu căruţul. Acest lucru se întâmpla pe 23 octombrie. Pacienta avea o saturaţie la acel moment de 90 la sută. Când intrase în ATI, avusese o saturaţie de 80 la sută. Cu tratament şi cu oxigen, saturaţia i-a ajuns la 90 la sută, moment în care s-a transferat pe Secţia de Pneumologie, pentru că în acelaşi timp, secţia oricum era plină, de două săptămâni ATI-ul este plin permanent, şi atunci când un pacient ajunge la saturaţii bune, la peste 90 la sută, se transferă pe o secţie care are oxigen, ca să poţi să preiei un alt pacient. Peste o zi, pacienta Haită a început din nou să desatureze, a ajuns la saturaţii de 60 la sută. S-a luat legătura cu ATI şi se transferă din nou. Ea nu a fost căzută din pat,  i s-au făcut poze în acel moment ca să vadă familia că nu este căzută din pat. Putem să o luăm ca schimbare de comportament”, a spus directorul medical Popa.

Familia a declarat că a contactat un avocat şi se va adresa instanţei de judecată după toate cele petrecute. Experienţa nefericită nu s-a încheiat nici odată cu transmiterea veştii morţii femeii, în condiţiile în care de vineri şi până luni (luini a fost înregistrat decesul) familia nu ar mai fi reuşit să ia legătura cu reprezentanţii spitalului. Şoc au avut până şi în momentul în care au ridicat trupul de la morgă.

„M-a întrebat dacă vreau să o identific. Am intrat acolo cu femeia respectivă, ea fără mască, fără mănuşi, la morga Spitalului Caracal. Eu aveam mănuşi, mască, ea nimic. I-a desfăcut fermoarul doar la cap, dar am tras mai jos şi am văzut că avea pe ea sânge, bucăţi de plămâni, sau ceva, când şi-a dat sufletul a vomitat pe ea. Nu a vrut să ne-o îmbrace, aşa ne-au dat-o, în sac. Am întrebat de ce nu m-au lăsat să o văd în spital şi la morgă m-au lăsat. Femeia de la morgă nu era echipată cu nimic. Am întrebat câţi mor pe zi, şi a zis şapte-opt până în 10 pe zi, numai de Covid. Femeia de la morgă mi-a spus că ei sunt imuni, că ei nu cred că mai iau”, a mai declarat, pentru 10 News media, fratele femeii decedate.

Vă recomandăm şi: Cum a murit de COVID-19 o femeie de 55 ani, fără alte boli. „S-a dus pe picioare şi s-a întors în sicriu“

Copil de 3 ani, infectat cu SARS-CoV-2, internat la Terapie Intensivă cu sindrom inflamatoriu multisistem

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările