UPDATE - VIDEO Protestatarii din Slatina, şi luni în stradă. Mihaela, 7 ani:„Eu sunt aici pentru ţara mea“
0
Cei aproape 300 de protestatari care duminică-seară au mărşăluit pe străzile Slatinei au promis că vor reveni şi luni după-amiază. Au venit, însă, doar 30.
UPDATE ORA 20,15 - De 10 ori mai puţini protestatari, luni-seara, la Slatina. S-au strâns greu, dar s-au simţit ca-ntre prieteni.
La ora programată pentru întâlnire, 18,00, pe platoul din faţa Prefecturii Olt au fost „în dispozitiv“ jandarmii şi o doamnă însoţită de fiul de 23 de ani. Dezamăgită, pe de-o parte de răspunsul guvernanţilor la nemulţumirile celor din stradă, pe de altă parte de reacţia slătinenilor. „Eu vin cât pot, pentru că vedeţi că sunt în vârstă. Nu vorbesc de rău pe nimeni, probabil n-au înţeles, sau au crezut că, gata, s-a rezolvat. Dar nu s-a rezolvat, se-ncearcă să ne tragă în piept. Bagă mizeria aia, o discută în Parlament, o votează ei, pentru că ei sunt majoritari, şi iese aşa cum vor ei. E un fel de circ, aşa văd eu“, spune dezamăgită doamna.
Moştenitoarea familiei Milcoveanu simte că se repetă istoria
Doamna este nimeni alta decât urmaşă a Milcovenilor, faimoasa familie care a dat ţării mari personalităţi. Spune că nu poate îndura în primul rând umilinţele la care românii sunt supuşi. „În Slatina e plin de oameni care se duc la pomenile lor, am văzut persoane bine îmbrăcate, bine aranjate, să se ducă să se umilească pentru o bucată de nu ştiu ce. Mă revoltă faptul ăsta, să ajung să mă vând pe mine. Eu provin dintr-o familie care a avut crunt de suferit de pe urma lor, a comuniştilor. Mama mea era fiica boierului Milcoveanu. Era absolventă de Belle-Arte şi nu avea dreptul la catedră pentru că era fiică de duşman al poporului. Fratele mamei a fost campionul nostru la box, Patriciu Milcoveanu.Era comisar de poliţie şi a făcut 5 ani închisoare pentru că era Milcoveanu, pentru că se numea Milcoveanu. N-a fost vinovat, n-a fost judecat, a stat în puşlcăriile astea. Şi-atunci, cum să ţin eu cu aceşti oameni, care au dovedit, prin tot ce au făcut, că nu s-au schimbat absolut deloc?.“, îşi începe revoltată doamna povestea, continuând cu fapte mai recente, cu birocraţia şi, din nou, umilinţa îndurate în demersul de a înfia doi copii etc.
Încet-încet oamenii încep să vină. Sunt „nucleul dur“, cei care au fost prezenţi în fiecare seară de protest. Printre ei vin cei care în week-end au fost fie la Craiova, fie la Bucureşti. Povestesc experienţa trăită, care, spun, nu se poate compara cu nimic. „Tineri părinţi care au stat trei ore lângă noi, ţinându-şi copilul în braţe. Acel copil a stat şi în braţele celor cunoscuţi acolo, pentru că mama nu mai putea, fizic, după atâtea ore. Şi nu plecau, nu le venea să plece, nu aveai cum, văzând ce e-n jur. Şi cum Dumnezeu poţi să spui că pe oamenii ăia îi plăteşte cineva să stea acolo?! Erau locuri în care găseai ceai, banane, senvişuri. N-am văzut un singur om să ia două, sau de două ori. N-am văzut un singur om să arunce ceva pe jos, nu să ajungă să facă la final curăţenie. E ceva ce greu poţi să explici“, a redat altcineva din experienţa trăită.
În tot acest timp Mihaela, o copilă de 7 ani, singurul copil din această a şasea seară de proteste, aleargă, le vorbeşte celor din jură, schimbă păreri cu oamenii mari, le răspunde mai matur decât s-ar aştepta . „Ia spune, tu de ce ai venit aici?“, o întreabă cineva care se alătură grupului. „Am venit pentru ţara mea!“, spune fetiţa, stârnind zâmbete admirative.
Frigul se simte din ce în ce mai tare, vântul începe să sufle cu putere, se mai comentează, se mai râde. se alătură şi jandarmii, după care oamenii încep să părăsească platoul cu întrebarea din fiecare seară. „Şi mâine, la aceeaşi oră?“. „La şase, da, să vedem ce mai e, să fim pe-aici!“, vine răspunsul care lasă loc de orice.
Protestul se încheie, deşi nici nu e 19,30. Mai sunt trei persoane pe platoul din faţa Prefecturii, când un cuplu se apropie şi întreabă dacă nu e cazul să mai aşteptăm. „Au plecat toţi, poate mâine seară!“, vine şi răspunsul. „Aşa devreme, noi am crezut că acum vor ieşi! Mai dăm telefoane, ne aşteptăm şi noi prietenii, deranjează pe cineva dacă mai aşteptăm un sfert de oră?“. Nu pare să deranjeze pe nimeni. De fapt, n-a mai rămas nimeni, pleacă şi ultimii doi protestatari.
Protestatarii le explică jandarmilor de ce s-au strâns în faţa Prefecturii Olt
Ştirea iniţială
Protestul s-a încheiat în Slatina, duminică, 5 februarie, înainte de ora 20,30, spre dezamăgirea unora dintre cei ieşiţi în stradă. „Ţara fierbe, la Bucureşti sunt sute de mii de oameni, prin alte oraşe cu zecile de mii şi noi acum plecăm acasă?“, s-au trezit protestatarii întrebându-se la finalul marşului devenit tradiţie. Cu toate acestea, au promis să revină şi astăzi.
Puţini oameni s-au mai strâns, în schimb, la Caracal, unde trei seri la rând au protestat peste 200 de persoane pe străzile oraşului.
Jandarmii au informat că au asigurat protecţia manifestanţilor şi la Cilieni şi Izbiceni, două comune din Olt unde s-a ieşit de asemenea în stradă pentru abrogarea ordonanţelor.
Se încarcă comentariile...
