Pretenţiile romanaţenilor, la un pas de a se îndeplini pe jumătate. Istoric: „Nu pot muri în Romanaţi, măcar să mor în Olt-Romanaţi“
0
Reînfiinţarea judeţului istoric Romanaţi, un obiectiv susţinut de zeci de ani de o puternică mişcare culturală caracaleană, s-ar putea îndeplini pe jumătate, politicienii luând hotărârea de a sprijini schimbarea numelui judeţului în Olt-Romanaţi.
„Judeţul are un nume, să aibă şi un prenume“, le-a spus istoricul Dumitru Botar, un nume important în mişcarea de renaştere a judeţului Romanaţi, celor prezenţi la întrunirea convocată sâmbătă, 22 aprilie 2017, la Caracal, cu scopul de a pune la punct planul care să ducă în cele din urmă, chiar în acest an, la adăugarea numelui Romanaţi la actualul nume Olt, consfinţindu-se astfel realitatea că Oltul este, de fapt, compus din două judeţe. Şefii administraţiei judeţene şi parlamentarii judeţului Olt şi-au declarat susţinerea totală a demersului, urmând ca preşedintele Consiliului Judeţean Olt să convoace în curând un referendum pe tema schimbării denumirii judeţului Olt în Olt-Romanaţi, iar după validarea acestuia, propunerea să ajungă în Parlament.
Discuţiile, care se poartă încă din 1990, sunt mai avansate decât oricând, spune istoricul Dumitru Botar, cel care de la căderea comunismului, alături de prieteni care simt la fel, a luptat pentru reînfiinţarea judeţului istoric Romanaţi.
„În 1990 am înfiinţat Liga Naţională a Judeţelor Abuziv Desfiinţate, al cărei preşedinte am şi fost o perioadă. Am crezut că se mai poate reînfiinţarea judeţului, în timp ne-am convins că nu, aşa că adăugarea la denumirea Olt a numelui judeţului nostru, Romanaţi, ar fi o reparaţie morală. Există Bistriţa-Năsăud, există Caraş-Severin, nu vedem de ce nu şi Olt-Romanaţi. Şi acum sunt oameni care nu acceptă lucrul ăsta, dorind în continuare reînfiinţarea judeţului, dar nu se mai poate, lucrurile nu mai sunt la fel. O bună parte din judeţ ni l-a luat Doljul, o altă parte, Teleormanul, în comunism Romanaţiul a fost ţinut la respect, s-a investit masiv doar în stânga Oltului. Astăzi nu mai avem puterea economică necesară, lucrurile sunt mult mai complicate. Am obţinut, cred eu, tot ce se mai putea obţine. M-am născut, cum am mai spus-o, în judeţul Romanaţi şi mi-am dorit să mor tot în Romanaţi. Nu se mai poate, atunci măcar să mor în Olt -Romanaţi“, a mai spus istoricul.
„Revoluţia de la 1848 s-a pus la cale la Islaz-Romanaţi, iar şarja de la Robăneşti a avut loc tot în Romanaţi“
Dispariţia judeţului Romanaţi odată cu reorganizarea teritoriului după model rusesc, în raioane, şi faptul că în 1968, la reînfiinţarea judeţelor, Romanaţi a intrat în componenţa Oltului, nu s-a reînfiinţat, sunt decizii pe care romanaţenii niciodată nu le-au acceptat pe deplin. „Am încercat, am avut discuţii, inclusiv în comunism, când însă ni s-a transmis clar de la nivelul responsabililor cu propaganda să nu mai vorbim, că se vor lua măsuri drastice. Am încercat după 1990, cum am menţionat, am înfiinţat la nivelul oraşului Asociaţia Fiii şi Prietenii Romanaţiului, care s-a implicat activ în demararea discuţiilor care au dus la evenimentul de sâmbătă. Noi am mai avut şi anterior discuţii şi întâlniri cu cei de la judeţ şi cu parlamentari, stabilisem planul, acum a fost, de fapt, făcut public, s-a comunicat într-un cerc mai larg“, a mai spus istoricul.
Romanaţenii care militează de zeci de ani pentru reînfiinţarea judeţului de pe malul drept al Oltului au mizat totdeauna pe argumentele istorice. În Romanaţi s-a aflat curtea veche domnească - Brâncoveniul care a dat doi domnitori, în Romanaţi, la Islaz, s-a semnat proclamaţia care a pornit Revoluţia de la 1848, tot în Romanaţi, la Robăneşti, s-a înregistrat lupta în care cavaleria română chemată să sprijine retragerea armatei din calea nemţilor a dovedit un spirit de jertfă exemplar, nemaivorbind de vechile cetăţi dacice.
E drept, mai spune istoricul Dumitru Botar, reorganizarea teritorială a luat Romanaţiului părţi importante, Islazul ajungând, ca şi localitatea Moldoveni, la Teleorman, în timp ce Doljul a primit mult mai mult, printre localităţile pe care Romanaţiul le-a pierdut numărându-se, spune istoricul, următoarele: Robăneşti, Dăbuleni, Dioşti, Zănoaga, Leu, Amărăştii de Sus, Amărăştii de Jos, Celaru, Dobroteşti.
„Ce-a fost nu mai poate fi, chiar dacă oamenii se recomandă şi astăzi «Sunt al lu’ X din Fălcoiu-Romanaţi». A existat însă, în ’41-’42, un ziar Romanaţi-Olt, cu redacţii la Slatina şi la Caracal, avem astăzi Episcopia Oltului şi Romanaţilor, oamenilor trebuie să li se explice că este vorba de o simplă reparaţie morală, că nu are nimeni nimic de pierdut. Nu vor exista nici măcar neplăceri birocratice. Menţiunile din actele de identitate se vor face atunci când fiecare trebuie să-şi preschimbe buletinul“, a mai spus istoricul.
Se încarcă comentariile...
