Povestea iilor din Cezieni. Cum continuă tradiţia iniţiată cu 100 ani în urmă de principesa Colette Brâncoveanu, nepoata lui Iancu Jianu VIDEO

Povestea iilor din Cezieni. Cum continuă tradiţia iniţiată cu 100 ani în urmă de principesa Colette Brâncoveanu, nepoata lui Iancu Jianu VIDEO

„Sărbătoarea Iilor“ îi aduce acasă pe oamenii plecaţi din Cezieni, dar aduce şi din ce în ce mai mulţi vizitatori FOTO: Alina Mitran

Locul din România în care tradiţia coaserii iei merge mai departe a fost, din nou, punct de întâlnire pentru sute de săteni risipiţi prin ţară şi prin lume. Cum a început „Sărbătoarea Iilor“ şi ce-şi mai amintesc astăzi sătenii despre principesa Colette, cea care le-a arătat fetelor pricepute că munca lor are preţ.

La Cezieni, în judeţul Olt, se desfăşoară singura sărbătoare dedicată exclusiv iei. 

În duminica din preajma sărbătorii de Drăgaică, pe strada principală, strada Iilor, sătenii îşi aşază pe porţi, cu mândrie, ce au mai frumos în lada de zestre, iar femeile care cos ii de-a lungul anului intră într-o competiţie care îşi are rădăcinile într-o sărbătoare începută după Primul Război Mondial.

 Atunci, Colette (Nicolette) Cesianu, nepoata de frate a boierului haiduc Iancu Jianu, a luat iniţiativa de a premia, la hora din prima zi de Paşti, cele mai frumoase ii cusute de fetele din sat. 

Era un ajutor pe care fetele orfane, şi nu numai, îl primeau, dar şi o răsplată a talentului şi muncii fiecăreia.

Sărbătoarea a fost întreruptă pentru o vreme, în comunism, fiind reluată în 1975. După ’90 a fost considerată, culmea, o sărbătoare a comuniştilor, fiind din nou abandonată, pentru a fi reluată în anii 2000. 

Acum a ajuns la a XXXVIII-a ediţie, fiii Cezieniului, risipiţi prin lume, având grijă ca de Drăgaică să ajungă acasă şi să poarte din nou, cu mândrie, ia sau cămaşa din lada de zestre sau pe cea de-abia cusută în anul respectiv.  Asta pentru că la Cezieni se cos în continuare ii ca niciunde altundeva, dezvoltându-se de-a lungul anilor o adevărată industrie.

Bunicile din Cezieni cos cel mai mult FOTO: A.M.

Femeile în vârstă din sat încă povestesc, din cele auzite de la mamele şi bunicile lor, cum Colette, fiica boierului Cesianu, care ulterior s-a căsătorit cu principele Constantin Basarab Brâncoveanu, a continuat tradiţia premierii celor mai frumoase ii cusute până când au izgonit-o comuniştii din sat.

„Nu umblam cu capu’ gol înaintea oamenilor bătrâni“

Cei mai vârstnici săteni încă îşi mai amintesc de principesa Colette. Ştiu că strângea în curtea conacului copiii flămânzi şi îi punea la masă, după şcoală. Nu trecea niciodată pe uliţă fără să împartă „ceva dulce“ la copii. Ei i s-ar datora obiceiul ca cele mai frumoase ii să fie răsplătite generos. A făcut asta pentru prima dată după Primul Război Mondial, făcându-le pe fete să înţeleagă ce preţios e rodul muncii lor. O mare iubitoare a portului popular, principesa le-a dat fetelor modele după care să coasă, iar ii cusute în acei ani sunt păstrate şi astăzi în lăzile de zestre şi sunt expuse an de an, la „Sărbătoarea Iilor“.

 

Fiecare ie expusă are o poveste FOTo: A.M.

Marioara Moga are 80 de ani şi coase încă. O face pentru membrii familiei şi, rar, pentru prietenii copiilor. În „expoziţia personală“ are şi ii vechi de peste 100 ani.  „Asta are la 115-116 ani, e de la străbunica mea. Şi pe asta am făcut-o din pânza de la botez. E de la fata mea, de când am născut-o, în ’62. Se zicea – «copilu’ nu se ştie cât trăieşte, să ai o cămaşă, să fie acolo, că nu să ştie. Acum ai botezat-o, şi să ai o cămaşă s-o îmbraci!». Şi e cusută de mânuţa mea atunci, după ce am botezat-o“, a spus bătrâna în câteva vorbe povestea cămăşii pentru copil expusă alături de alte „piese“ de valoare.

O altă cămaşă este moştenită de la mamă. E cusută pe marchizet, o pânză extrem de fină, după un model dat de principesa Colette. „E de la mămica mea, pe marchizet o are cusută, model de la principesa. Le dădea modele şi lua’ şi ele premiu. La care ie era mai frumoasă, aşa se da. (...) A fost o femeie bună principesa. Când trecea, ea se ducea la fiecare copil şi le dădea câte ceva dulce în mână. Aşa spuneau bunicii mei. O cunosc şi eu, mi-amintesc. Chiar atunci, eram copii şi ne ţineam după ea. Frumoasă, şi se purta frumos, cu pălărie cu... A fost apropiată de noi“, şi-a amintit tanti Marioara.

Femeile din Cezieni cos cel mai mult pentru membrii familiei, însă se pot şi cumpăra ii FOTO: A.M.

Admirăm alte şi alte cămăşi puse cu grijă pe gard. „Cu asta mă-mbrăcam când era horă-n sat, cu tulpan alb - nu umblam cu capu’ gol înaintea oamenilor bătrâni, nu se umbla - şi fustă neagră. Mai erau şi cârpe, aveam şi cârpă. Aveam pe marchizet“, a mai povestit Marioara Moga.

Fetele lucrau în taină, nici măcar cele mai bune prietene nu-şi împărtăşeau secretul, pentru că fiecare îşi dorea ca la hora de Paşti să îmbrace ia cea mai frumoasă.  „Acasă coseam pentru noi. Ştiţi ce făceam? Ne pitulam una de alta, vecinele, ca să nu vedem cusătura, modelu’. Şi la Paşti ieşeam. Era ceva...“, confirmă tanti Marioara că aşa era obiceiul pe vremuri, păstrat, se pare, şi acesta până astăzi.

„Da’ cum să nu pui? Ce, noi nu suntem în rându’ lumii?!“

Pentru vizitatorul care ajunge pentru prima dată la Cezieni în duminica în care ia este regină, sentimentul trăit este greu de descris. Nu ştii ce să faci mai întâi, unde să te uiţi, ce cămaşă să cercetezi cu mai mare atenţie. Sunt sute, poate chiar mii, de ii şi cămăşi cusute cu trudă, unele vechi de peste 100-150 de ani, bogăţii pe care familiile le înfăţişează privitorului aşezate pe scoarţe la fel de vechi, ţesute în războiul de ţesut.

„Da’ cum să nu pui? Ce, noi nu suntem în rându’ lumii“, vine replica. Aşa că la fiecare poartă te opreşti şi admiri obiecte mai vechi sau mai noi. Îţi poate lua ore întregi să cercetezi fiecare obiect din „expoziţia de pe garduri“.


La reluarea obiceiului, sătenii au început să-şi scoată timid bogăţiile din lada de zestre. În anii următori au arătat şi mai mult, iar cu timpul, femeile care lăsaseră deoparte obiceiul de a coase l-au reluat. Astăzi, tinerele nu se mai întrec între ele cu ce le-a ieşit din mână într-un an de zile, ci bunicile dau an de an proba măiestriei, fetele fiind modelele care poartă iile cusute cu drag de bătrâne.

Zeci de femei cos doar pentru membrii familiei, alte zeci au făcut însă din asta o sursă sigură de venit consistent. Cămăşile se vând cu preţuri începând de la 350-400 lei, însă pot ajunge şi depăşi lejer 1.500 lei. Se fac după modelul clientului, dar clientul la fel de bine poate alege şi din ce există „pe stoc“.

Bunicile îşi îmbracă nepoatele cu ii cusute după placul celor din urmă FOTO: A.M.

Cea care are grijă ca femeile să nu se îndepărteze prea mult de la tradiţie este Olga Filip, meşter popular desemnat Tezaur Uman Viu. Tanti Olga trece şi în cursul anului şi vede ce lucrează femeile, pe unele, care încă nu au deprins cu totul arta de a face o cămaşă cap-coadă, le ajută la croit, astfel că la „Sărbătoarea Iilor“ sunt puţine surprize pentru membrii juriului. Olga Filip şi etnografele Rada Ilie şi Claudia Balaş sunt an de an specialiştii care stabilesc ierarhia, asta după ce au întors cămăşile şi pe faţă şi pe dos, sau, acolo unde modelul este simplu şi efortul n-a fost prea mare, doar şi-au aruncat un ochi. Sute de ii şi cămăşi le trec prin faţă, premiile fiind diferenţiate în funcţie de complexitatea modelelor şi de măiestria execuţiei.


„La noi la ţară se dă rând de ţoale. Zice – «da’ o ie n-a avut şi ea?!»“

Peste stradă stăm de vorbă cu tanti Constantina Voica. Are 78 ani şi se mândreşte cu ii care trec de suta de ani vechime. A şi cusut, în tinereţe, acum cos fetele tinere din familie. Cele mai multe cămăşi expuse au ataşate poale, pentru că aşa se purtau. Una dintre ele este neatinsă. Spune că o ţine pentru acel moment când nu va mai fi. „La noi la ţară se dă rând de ţoale, după ce moare mortu’.  Zice – «da’, ce, bă, n-are şi ea nicio ie, să dea şi ea cu un flanel, cu o fustă, cu o pereche de încălţăminte?»“, explică bătrâna ce se va întâmpla cu ia nepurtată.

Nu mult mai departe stăm de vorbă cu alte femei iscusite. Unele au continuat să coasă din copilărie, altele au redescoperit acest obicei odată cu sărbătoarea şi cu rugăminţile copiilor sau nepoţilor de a le face şi lor cămăşi, aşa cum se întâmplă în tot satul.

Ia este la modă, la Cezieni, la orice vârstă FOTO: A.M.

An după an s-au adunat, în acest mod, zeci de ii şi cămăşi, mai ales în familiile în care femeile nu cos pentru vânzare. „Cred că avem 40. Opt le-a cusut doar anul acesta“, ne dezvăluie o doamnă la ce performanţă a ajuns mama sa.

Hora iilor la Cezieni FOTO: A.M.

Dacă o cămaşă cusută conform tradiţiei înseamnă o muncă de 7-8 luni, iile „de stradă“, cu un croi adaptat, cu mâneci scurte şi mai puţine elemente decorative, pot fi făcute şi în câteva săptămâni. Ultimele sunt cele mai cerute de nepoate, pentru că le pot purta zi de zi, fără grijă. Chiar şi acestea au însă preţuri de câteva sute de lei dacă vrei să cumperi de aici.

De la mic la mare, în hora iilor

Sărbătoarea Iilor se încheie la Cezieni cu o mare horă organizată pe stadionul din localitate, în care se prind toţi cei care poartă o cămaşă cu motive tradiţionale. Sunt sute de persoane, de la copii de câteva luni, purtaţi în braţe de părinţi, şi până la bătrânii satului. 

 

n

 

Este ziua în care bătrânii pot fi siguri că le vin copiii acasă, oricât ar fi de departe, pentru că sărbătoarea care îi aduce împreună are aproape magia de odinioară, când se întindeau hore până târziu în noapte, iar lăutarii îi încântau şi pe tineri şi pe părinţi. Cele mai mici Premii sunt cele de participare, de sub 50 lei, însă pentru iile cu model amplu, iscusit realizat, sunt de câteva sute de lei. Femeile care le primesc pe ultimele se bucură de bani, însă şi mai multe de diplomele care vin odată cu banii şi care stabilesc ierarhia.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Istoria cusută pe haină. Fenomenul iilor de Cezieni. „E singura localitate din ţară unde se mai lucrează atât de mult“

Povestea şefului de CAP care a înfiinţat prima fabrică de procesare a plantelor într-un sat din România. Cum obţinea esenţa pentru celebra băutură Brifcor

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările