Portretul-robot al românului care aruncă cea mai multă mâncare la coşul de gunoi. Cât risipim într-un an

Un român aruncă zilnic peste 350 grame de mâncare, însă în lume suntem depăşiţi cu mult de alte ţări, în vreme ce alţi 850 milioane de oameni sunt subnutriţi. Care sunt cifrele îngrijorătoare ale risipei alimentare şi ce soluţii se propun.

În Africa subsahariană, risipa de alimente se cifrează la 10 kg/persoană într-un an, în vreme ce în zonele industrializate ale Asiei s-a juns la 80 kg/persoană (China, japonica, Coreea), însă şi acestea sunt depăşite de SUA, Canada, Australia şi Noua Zeelandă, unde risipa alimentară a ajuns la o medie de 110 kg alimente/persoană/an, în condiţiile în care în lume 850 milioane de oameni sunt subnutriţi. Din întreaga cantitate de alimente, pe glob se aruncă 10%, iar consecinţele sunt nebănuite. Datele sunt cuprinse într-un studiu publicat de Centrul National de Evaluare şi Promovare a Stării de Sănătate (CNEPSS), cu ocazia Zilei Mondiale a Alimentaţiei, marcată în cursul săptămânii trecute.

Câtă mâncare aruncă românii 

Un român ajunge să risipească anual, în medie, 129 kilograme de mâncare. Se aruncă la gunoi, zilnic, 6.000 tone de alimente, cea  mai mare parte, 24%, fiind mâncare gătită, 22% fructe, 21% legume, 20% produse de panificaţie, 11% produse lactate şi doar 1% carne. „Risipim aproape cât media europeană, deşi avem venituri mult mai mici şi cheltuim cam 40% din ele pe mâncare. Paradoxal, o parte dintre români ştiu că principala problemă este cantitatea de mâncare cumpărată. 39% dintre respondenţii unui studiu cred că ar putea reduce risipa estimând corect alimentele de care au nevoie, 34% şi-ar dori să poată colecta selectiv deşeurile alimentare pentru a le putea recicla, iar 15% cred că le-ar putea valorifica. Datele aparţin unui studiu experiment realizat de consultantul de mediu EPC la cererea asociaţiei MaiMultVerde şi a Centrului de Resurse pentru participarea publică (Ce-Re)“, spun specialiştii CNEPSS în studiul amintit.

De ce ajunge mâncarea la coşul de gunoi

Principala explicaţie data de români este că mâncarea se degradează prea repede (26%). 21% admit, în schimb, că estimează greşit cantitatea de alimente de care au nevoie, în timp ce alţi 14% admit că fac, de fapt, cumpărături în exces. Tot ei au şi posibile soluţii pentru a reduce risipa, o mai bună evaluare a cantităţilor necesare şi cumpărăturile cu lista la purtător fiind printre acestea.

Dacă în România se aruncă, în medie, 10% din mâncarea cumpărată, în Europa media este dublă. „Cei care au cele mai mari câştiguri fac şi cea mai mare risipă, iar cu cât familia este mai mare, cu atât se aruncă mai multă mâncare. În acelaşi timp, un copil din doi (46%), cu vârsta de până la 6 ani, se află în risc de sărăcie şi excluziune socială“, se mai spune în documentul citat, ultimele date fiind stabilite în urma unui studiu al Ministerului Agriculturii, acelaşi care a concluzionat că mai mult de 15% din populaţia României este obeză, iar o treime, supraponderală.

„Cei care risipesc hrană mai mult de 10% se aprovizionează preponderent din supermarketuri“

Cu cât câştigăm mai bine, cu atât risipim mai uşor.  Populaţia cu studii superioare, care câştigă mai bine şi se aprovizionează cu cele necesare dintr-un singur loc, are cea mai mica grijă faţă de acest aspect.
„Cei care risipesc hrană mai mult de 10% se aprovizionează preponderent din supermarketuri şi în proporţii relativ echilibrate din alte surse, precum magazine mici, piaţa agroalimentară sau de la ţară. Cei care se aprovizionează din supermarketuri aruncă însă cea mai multă mâncare, proporţia fiind, în medie, de 11,9%. (…)Pe grupe de vârstă, tinerii sub 35 de ani risipesc cel mai mult dintre toate categoriile de consumatori. Mărimea familiilor conduce la creşterea risipei, iar familiile cu copii minori au un nivel crescut al risipei. Raportat la venitul familial, un nivel de risipă de 6,9% este corelat cu venituri sub 1.500 de lei (aproximativ 330 de euro), iar un nivel de risipă de 14,4% este corelat cu venituri de peste 3.500 lei (770 de euro, n.r. (…) Absolvenţii de studii universitare aruncă cea mai multă mâncare, respectiv 13,2%. Astfel, dacă s-ar face un portret al persoanei care face cea mai mare risipă alimentară, ar reieşi că are sub 35 de ani, locuieşte la oraş, are studii superioare, îşi face cumpărăturile la supermarket şi are un salariu peste medie“, mai spune sursa citată.

Cea mai mare cantitate de  alimente aruncate vine din gospodăriile populaţiei, circa 1,7 milioane de tone, în vreme ce din industria prelucrătoare, de la comercianţi şi hoteluri la un loc se adună puţin peste 1 milion de tone.