Pericolul verii, virusul care nu poate fi combătut prin vaccinare sau tratament. „Se tratează mai mult consecinţele sau forma de manifestare a bolii“

Pericolul verii, virusul care nu poate fi combătut prin vaccinare sau tratament. „Se tratează mai mult consecinţele sau forma de manifestare a bolii“

Ţânţarii vinovaţi de răspândirea bolii sunt îndepărtaţi prin acţiuni de dezinsecţie  FOTO: Mediafax

Nu poate fi tratat, dar nici prevenit prin vaccinare, iar pericolul se ascunde mai aproape de noi decât ne imaginăm. Virusul West Nile, unul nespecific zonei noastre,  a făcut anul trecut victime. Cum putem preveni infectarea şi ce ar trebui să ştim despre bolile grave pe care le poate determina.

Ştiri pe aceeaşi temă

Epidemiologii din direcţiile de sănătate publică din ţară au început supravegherea neuroinfecţiei cu virusul West Nile, o boală despre care cu nici 20 de ani în urmă se vorbea extrem de puţin. Perioada de supraveghere este 7 mai – 31 octombrie 2018, când, conform unei metodologii realizate la nivel European, epidemiologii din reţeaua de sănătate raportează orice caz suspect de infecţie cu acest virus. În 2017, doar în judeţul Olt au fost depistate două cazuri, un pacient de 83 de ani pierzându-şi viaţa,iar un altul, de 65 ani, fiind tratat, în acelaşi timp impunându-se restricţii donatorilor de sânge provenind din localităţile de domiciliu ale pacienţilor diagnosticaţi.

Cu 10-15 ani în urmă se vorbea extrem de puţin despre West Nile, boala transmisă de ţânţari.  Virusul West Nile a fost descoperit în urmă cu 80 de ani, în Uganda, în districtul West Nile, însă a devenit cu adevărat o problemă pentru epidemiologi, începând să fie mai mult studiat, cu aproape 20 de ani în urmă, când au fost confirmate 66 de cazuri, soldate cu şapte morţi, în Statele Unite. În anii următori cazurile confirmate s-au înmulţit, iar aria de răspândire a crescut îngrijorător, astfel că virusul depistat până în 1999 doar în Africa, Asia şi Orientul Mijlociu (şi foarte rar în Europa) a ajuns să-i îngrijoreze pe medici. Pentru West Nile nu există tratament specific şi nici vaccin, în cazul în care se depistează fiind tratată boala pe care o determină. 

De ce este periculos West Nile

O persoană din 150, infectată cu West Nile, spun specialiştii, dezvoltă simptome severe de boală, ca meningita şi encefalita.
Pacienţii dezvoltă simptome într-un interval de 3-14 zile de la contactarea virusului (adesea prin înţepătura ţânţarului, dar se mai poate transmite şi prin transfuzii de sânge sau transplat), acestea variind de la forme uşoare, până la severe.

Cele mai multe dintre persoanele infectate – 4 din 5 persoane – nu manifestă niciun simptom. Următorul grad de manifestare, la formele moderate, este caracterizat de - febră, durere de cap, greaţă şi vărsături, lipsa poftei de mâncare, diaree, dureri musculare şi articulare, uneori se umflă ganglionii limfatici şi pot să apară mâncărimi la nivelul pieptului, stomacului sau spatelui. Aceste simptome pot ţine între o săptămână şi 10 zile, însă pacientul se poate simţi slăbit săptămâni în şir, iar ganglionii rămân de asemenea inflamaţi în această perioadă.
Cele mai severe forme de manifestare sunt cele care se complică cu meningită sau encefalită şi care reprezintă o urgenţă medicală. În aceste cazuri febra este puternică şi apar manifestări absolut îngrijorătoare – dezorientare, pierderea vederii, amorţeală, convulsii, rigiditate la nivelul gâtului etc. Aceste simptome se pot manifesta timp de câteva săptămâni, iar afectarea neurologică poate fi permanentă.

„Virusurile sunt destul de dificil de tratat etiologic. Se tratează forma de manifestare a bolii şi ajuţi organismul să vindece natural boala, conduita în majoritatea infecţiilor virale. Puţine sunt cele care se tratează etiologic şi aici sunt nişte condiţii destul de importante: să-l prinzi în perioada de  manifestare a bolii, să administrezi un anumit tip de antiviral. De regulă se tratează mai mult consecinţele sau forma de manifestare a bolii, nu virusul ca atare“, spune medicul epidemiolog Cătălin Pătru, menţionând că West Nile este, înainte de toate, un virus.

Cum ne protejăm

Pentru că ţânţarii stau la baza răspândirii virusului, principala grijă trebuie să fie protecţia faţă de înţepătura acestora. Cum ţânţarii acţionează îndeosebi dimineaţa devreme şi seara, cel puţin în aceste perioade suntem sfătuiţi să purtăm îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi să folosim soluţii pe care să le aplicăm pe piele, pentru a-i îndepărta.

Băltirile sunt un alt mare pericol, ca şi apa adunată din ploi sau din diverse surse, care s-a învechit în vasele de pe lângă locuinţă (cutii vechi de conserve, borcane uitate în care se adună apă din ploi etc.) şi care atrage ţânţarii. Mai important, spune, însă, epidemiologul Cătălin Pătru, este să ne protejăm întărindu-ne organismul, astfel încât să putem trece uşor peste orice potenţială infecţie, având în vedere că West Nile, ca şi alte virusuri, nu mai este deja strict specific unui teritoriu.

„Circulaţia populaţiei e intensă şi nu se mai poate spune că un areal e limitat strict. Sunt oameni care în 24 de ore pot să facă jumătate din glob distanţă şi să oprească în cel puţin patru locuri diferite. În principal trebuie să existe şi o predispoziţie, o apărare scăzută. Toate infecţiile astea virale beneficiază de aportul organismului gazdă, în sensul în care trebuie să fie susceptibil - mai scăzut, mai stresat, mai deprimat puţin. Trebuie să avem grijă de imunitate, asta este soluţia, pentru că vaccinare în acest caz nu este, deocamdată“, a mai spus Pătru.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: