Pericolul pe care părinţii îl ignoră. „Caria de biberon e forma cea mai urâtă la copii şi se extinde rapid“

Pericolul pe care părinţii îl ignoră. „Caria de biberon e forma cea mai urâtă la copii şi se extinde rapid“

Afecţiunea care le provoacă micuţilor mari suferinţe şi care are implicaţii pe termen lung FOTO: arhiva personală dr. Andreea Dumitrescu

Medicul stomatolog Andreea Dumitrescu le atrage atenţia părinţilor asupra cariilor de biberon, care, ignorate, le pot cauza probleme grave copiilor,  de la deficienţe de vorbire şi de masticaţie, la modificări ale fizionomiei.

Ştiri pe aceeaşi temă

O fotografie cu dantura unei fetiţe în vârstă de 4 ani, postată pe un grup de mame de pe Facebook, a iscat o adevărată dezbatere.

În acest mod, medicul stomatolog Andreea Dumitrescu a ales să atragă atenţia că vizita la dentist, făcută la timp, îi scapă pe copii de probleme care, altfel, îi pot urmări toată viaţa. Imaginea ilustrează cea mai gravă complicaţie din sfera orală care poate apărea la copilul mic, şi anume caria de biberon, cauzată în special de alimentaţia pe timpul nopţii. 

Pentru că în rândul tinerilor părinţi încă circulă, cu valoare de adevăr, o serie de mituri, dr. Andreea Dumitrescu a subliniat că şi dinţii de lapte se tratează în cabinetul stomatologic şi a explicat care sunt greşelile părinţilor care pot afecta dentiţia definitivă a copiilor, dar şi cum se pot preveni astfel de situaţii dramatice.

 „Weekend Adevărul“: Cum ajunge un copil să aibă toţi dinţii de lapte distruşi?

Dr. Andreea Dumitrescu: Uneori se ajunge într-un timp foarte scurt. De exemplu, mama fetiţei din imagine a venit la mine plângând şi mi-a spus că înainte a mai fost la trei doctori care au trimis-o acasă. I-au spus că nu se tratează – aste este marea bubă, pentru că nu toţi stomatologii tratează copii şi atunci unii dintre ei n-au văzut astfel de cazuri. Este motivul pentru care am şi postat pe Facebook cazul, l-am pus şi pe un grup de stomatologi. Ei n-au mai văzut şi-ţi zic: „Lasă că le trece!“. Părinţii sună la medicul de familie, le dă un antibiotic. „Îi trece, că sunt dinţi de lapte!“, asta este marea mea luptă şi a fost întotdeauna. Dinţii de lapte se tratează. Altfel, uite unde ajung! De fapt, ce are fetiţa este cea mai urâtă formă de carie care apare la dinţii temporari – se numeşte caria de biberon.

Care sunt cauzele apariţiei cariei de biberon?

În principiu, de vină este alimentaţia pe timpul nopţii, indiferent dacă vorbim de lapte de la sân, de lapte praf sau de ceai. Este vorba despre lichidele care se administrează cu biberonul. Pe timpul nopţii fluxul de salivă este mic, lichidul rămâne în gură şi transformă glucidele în acid, care nu face altceva decât să atace mineralul smalţului – smalţul se sparge şi apare caria.

În afară de faptul că părinţii amână mersul la cabinetul medical, există şi cauze genetice?

Există o componentă genetică în orice carie, numai că aici, în cazul copiilor foarte mici, nu aş pune în dreptul cauzei componenta genetică. Este strict vorba de o cauză locală, ţine de alimentaţie şi de obiceiurile nesănătoase. Până la urmă, carii poţi face şi la molarii de lapte, la toţi dinţii, însă caria aceasta de biberon este forma cea mai urâtă la copii şi se extinde foarte repede. Unele mame vin şi-mi spun: „Acum o lună n-avea nimic, acum are gura plină de carii“. Trebuie înţeles că cu cât se vine mai repede la stomatolog, cu atât se poate face ceva – se pot reconstrui dinţişorii, se pot îndrepta. Sunt însă şi situaţii în care pur şi simplu nu mai ai ce face în afară de a drena dintele şi de a aştepta. Nu se mai pot trata, pentru că din cauza infecţiilor repetate se distruge rădăcina dintelui. Cazurile acestea grave au şi implicaţii pentru dinţii permanenţi, pentru că trebuie să nu uităm că structura dinţilor temporari nu este asemănătoare cu structura dinţilor permanenţi, aceştia din urmă sunt mult mai rezistenţi. Tot ce înseamnă carie şi afecţiune a dinţilor de lapte sunt mult mai agresive şi intervin mai repede; caria se formează şi se complică mai repede.

SEMNELE CARIEI DE BIBERON

Cum pot preveni părinţii astfel de probleme dentare?

După vârsta de 1 an, tuturor copiilor le-ar trebui întreruptă alimentaţia pe timpul nopţii, dar nu toţi fac carii de biberon. Dacă părinţii observă că micuţul sau micuţa are deja semne – pentru că se produc gradual –,
atunci este momentul să meargă la medic. Când spun semne mă refer la coloraţii, la apariţia pe dinţi a unor pete, fie albe, cretoase, fie maronii, şi la spargerea treptată a dintelui. Deşi văd şi cazuri foarte urâte, spre surprinderea mea văd şi părinţi care vin regulat cu micuţii la control. Şi dinţii de lapte se tratează la stomatolog. Mamei de care aminteam i s-a spus: „Sunt dinţi de lapte, lăsaţi-i să cadă!“.

Stadiile dezvoltării cariei

Da, dar până cad pot apărea complicaţii majore. E adevărat, sunt şi situaţii când nu apar, dar de cele mai multe ori există complicaţii. Se macină încet, încet, apar abcesele, dinţişorii se retează. Am spus-o de nenumărate ori: dinţii de lapte au rădăcini, au nerv, au cameră pulpară, deci au toate premisele să facă boli la fel ca cei definitivi.

Aşadar, şi dinţii de lapte se pot plomba, de pildă?

Da, se pot plomba, au rădăcini dinţii de lapte, se tratează inclusiv pe canal.

DEFICIENŢE DE VORBIRE ŞI TULBURĂRI DE FIZIONOMIE

Spuneaţi că nu în toate cazurile apar complicaţii.

Aşa este, sunt şi carii de biberon în care abcesele pur şi simplu se drenează singure, nu se complică atât de mult, cum a fost în cazul de faţă.

Însă în cazurile avansate, în ce măsură sunt afectaţi şi noii dinţi?

În cazurile în care abcesele sunt repetate şi nu sunt tratate la timp, pot apărea şi complicaţii la dinţii definitivi, dar nu este obligatoriu. Nu toţi copiii care au carie de biberon fac complicaţii la dinţii definitivi. Aşa cum spuneam, fotografia publicată de mine ilustrează cea mai gravă complicaţie. Pe lângă tot ce înseamnă deficienţe de vorbire, deficienţe de masticaţie, tulburare de erupţie a dinţilor permanenţi, pot, într-adevăr, afecta şi mugurele definitiv. De asemenea, pot apărea tulburări de fizionomie, pentru că, după cum se poate observa în imagine, dinţişorii aceia de lapte care erau restanţi începuseră să-şi mişte poziţia, să şi-o schimbe. Sunt câteva complicaţii deloc de neglijat.

Pe lângă alimentaţia pe timpul nopţii, ce alte obiceiuri sunt nocive pentru dantura copiilor?

Avem tot felul de obişnuinţe. Întrebăm vecinele ce să-i dăm copilului şi-i dăm antibiotic, există medici de familie care prescriu antibiotic în astfel de situaţii. Am o întrebare: cum poţi să tratezi un copil pe care nu-l vezi, iar problema nu e de competenţa ta? Eu nu mă bag, de exemplu, să dau reţetă în locul medicului de familie, că nu e treaba mea. Sau poţi să-l şi vezi, dar dacă nu te pricepi? De cele mai multe ori, dinţii aceştia care fac complicaţii trebuie drenaţi, trebuie trataţi. Pentru că nu se pot face nici extracţiile înainte de vreme. Dinţii aceştia şi rădăcinile lor menţin spaţiile pentru dinţii definitivi. Ideal ar fi să fie menţinuţi pe arcadă cât se poate de mult. Revenind, cel mai important este să evităm ca, noaptea, copilul să adoarmă cu biberonul în gură. Fără discuţie. De cele mai multe ori, mamele îmi spun că nu pot face asta, pentru că cel mic nu adoarme fără biberon.

Dinţii de lapte au rădăcini şi trebuie trataţi, insistă dr. Dumitrescu

În regulă, dacă nu adoarme, pot foarte bine să ia o compresă sterilă şi să-l şteargă în gură după ce a terminat de mâncat, chiar dacă doarme. Un alt obicei extrem de nociv este să dăm cu suzeta prin miere, prin sirop, prin ciocolată. Asta este o mare tragedie, are efecte foarte grave. Le spun mamelor adesea să-l înveţe pe copil să utilizeze cana cât de repede se poate şi dacă toate ar veni la un control de rutină la stomatolog, atunci li s-ar explica ce este de făcut. Dar părinţii stau acasă, iar eu asta le explic şi celor care aşteaptă până în ultimul moment: „Vă duceţi la farmacie şi daţi o grămadă de bani pe medicamente. Dacă aţi veni la un consult şi la un drenaj v-ar costa mai puţin decât două flacoane de antibiotic“. E mult de luptă cu cerutul sfaturilor. Copilul trebuie văzut de un specialist, nu e normal să dăm tratamente după ureche, eu avertizez de fiecare dată când am ocazia.

Ce presupune sigilarea dinţilor, un procedeu ieftin şi eficient

Când este indicat primul control stomatologic la copii?

La apariţia primilor dinţişori de lapte, pentru a li se spune părinţilor ce au de făcut. Dar în niciun caz să nu aştepte până ajunge copilul ca în imaginea postată de mine. Văd frecvent astfel de cazuri, cu abcese repetate şi netratate. Abcesele repetate distrug, practic, tabla osoasă din jurul dintelui. Asta s-a întâmplat şi în acest caz: tabla osoasă s-a distrus, rădăcinile dinţişorilor au ieşit prin os, apoi au ieşit prin gingie şi au afectat buza, care s-a umflat şi a făcut leziunea pe care o vedeţi.

În ce măsură serviciile stomatologice la copii sunt susţinute din bugetul asigurărilor de sănătate?

În lista de servicii există doar extracţia la dinţii temporari. Sunt incluse consultaţia şi tratamentul cariei simple, dar doar la dintele definitiv, decapuşonare la copii, în caz că dinţii definitivi nu pot erupe cum trebuie, se mai decontează elementul acrilic, reconstruirea corono-radiculară, menţinătoare de spaţiu, dar numai pentru ortodonţie. Şi sigilarea dinţilor se decontează. Tratamentul dinţilor de lapte nu se decontează.

BARIERA CARE PREVINE CARIILE

Aţi pomenit de sigilarea dinţilor, ne puteţi explica ce presupune?

Este o barieră din material compozit pe care o faci pentru prevenirea cariilor. Dinţişorii au un relief cu şanţuri şi cu fosete, unde se aşază foarte uşor tot ce înseamnă bacterii, resturi alimentare. De acolo încep cariile. Cred că peste 80% din carii apar pe suprafaţa ocluzală – suprafaţa cu care mestecăm, cu care mâncăm –, care este şi cea mai expusă. Ce face sigilarea? Se vine cu o peliculă fină de material care umple aceste spaţii şi, practic, se formează o barieră. 

Sigilarea nu se poate face pe toate suprafeţele, să ne înţelegem, se face doar pe suprafaţa ocluzală. În mod clar, sigilarea previne apariţia cariei dentare, protejează dintele şi-l face şi mai rezistent, iar pacientul poate elimina mult mai uşor, în timpul periajului, bacteriile şi resturile alimentare.

Se poate face şi la dinţii temporari?

Se face şi pe dinţii temporari, şi pe dinţii definitivi, dar tocmai pentru că am spus că este pentru dinţii care au relief, se face doar la molarii de lapte sau la premolarii definitivi.

Este o procedură dureroasă? 

Nu este dureroasă. Are mai multe etape. În prima etapă se face igienizarea dintelui pe care se aplică sigilarea. Asta înseamnă un periaj profesional care se efectuează cu o pastă şi o periuţă ataşată la micromotor, fără niciun fel de durere, eventual singurul inconvenient este că se simt gustul şi mirosul acestei paste speciale, care este uşor mentolată. După aceea se aplică un demineralizant, care face să ade-
re materialul de sigilare, şi apoi se aplică sigilantul, materialul propriu-zis.
Se aplică foarte uşor, de obicei ele vin în nişte recipiente care se aplică direct sau se pot aplica cu pensule, ideea
este că nu doare absolut deloc, materialul este fluid. Este de lungă durată sigilarea, pentru că sunt părinţi care vin şi întreabă şi acest aspect, şi se verifică la controalele stomatologice ulterioare dacă stratul acela este în regulă.

E costisitor?

Nu-i, dar e foarte important. Sigilarea este decontată şi de Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate. Şi se poate face şi la adulţi, nu numai la copii. Sunt adulţi care n-au avut niciodată carii şi pot veni şi-şi pot sigila molarii fără probleme. Deci nu se mai poate face sigilarea peste o plombă.
Plomba în sine este o barieră. Sigilarea se face pe dinţi sănătoşi şi se mai poate face pe dinţii care au o mică coloraţie sau un început foarte mic de carie, care nu afectează mai mult de stratul de smalţ.

Dentistul copiilor orfani

Monica Andreea Dumitrescu

A absolvit, în 2006, Facultatea de Medicină Dentară din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ din Bucureşti.

Între 2012 şi 2013 a obţinut un atestat de studii complementare în Pedodonţie din partea Ministerului Sănătăţii.
În 2016, a terminat un masterat în „Restaurări protetice pe sprijin implantar“, la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova.

Dr. Andreea Dumitrescu, explicându-le copiilor ce se întâmplă în cabinetul medicului dentist

Din 2014 este voluntar Crucea Roşie, filiala Olt, desfăşurând campanii de promovare a sănătăţii orale în învăţământul primar din mediul urban şi rural şi în căminele de bătrâni.

În 2014, a încheiat un parteneriat cu DGASPC Olt privind acordarea de asistenţă medicală stomatologică gratuită copiilor din sistemul de protecţie.

CITIŢI ŞI: 

INTERVIU Andreea Dumitrescu, medic stomatolog: „În 2018 încă mai există oameni care îşi scot dinţii acasă, cu cleşti nesterilizaţi“ 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările