Pericolele de pe masa de Paşte, cum şi cât mâncăm din bunătăţile pregătite - sfaturile medicilor

Pericolele de pe masa de Paşte, cum şi cât mâncăm din bunătăţile pregătite - sfaturile medicilor

Medicii ne recomandă să fim cumpătaţi la masa de Paşte

Masa de Paşte a fost întotdeauna la români al doilea mare eveniment mult aşteptat al fiecărui an, după masa de Revelion. Pe lângă bucuria pascală pe care o resimte orice creştin în această perioadă, există şi obiceiul de a consuma alimente şi băuturi în mod exagerat. Fără o minimă „strategie”, masa de Paşte se poate transforma rapid într-un coşmar. Pentru a evita acest lucru, trebuie urmate câteva minime sfaturi ale specialiştilor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cuvântul de bază care trebuie avut în vedere de către orice creştin la masa de Paşte este „cumpătare”. Nu spune nimeni că nu trebuie să consumăm carne de miel, ouă, pască, vin, ţuică, bere etc., dar totul trebuie făcut în mod raţional şi fără excese.

Medicul Ruxandra Popa din Slatina spune că persoanele care au ţinut cele şapte săptămâni de post trebuie să fie cele mai atente la această masă deoarece, în cazul lor, pericolul de a exagera cu consumul alimentelor este cel mai mare. Astfel, specialiştii în nutriţie spun că persoanele anterior menţionate ar trebui să evite mâncărurile foarte grase şi pe cele prăjite pentru că acestea se digeră greu. În plus, lângă fiecare preparat tradiţional, indiferent că vorbim despre drob sau friptură de miel, trebuie să existe neapărat şi garnituri de legume, salate şi fructe proaspete, toate acestea având rolul benefic de a ajuta la digestie.

"Pe cât este de aşteptată masa de Paşte la români, pe atât este de periculoasă şi aceasta din cauza exagerării consumului de alimente. O persoană care a ţinut postul creştin este cel mai uşor supusă tentaţiei de a nu mai ţine cont de cumpătare şi poate consuma o cantitate mai mare de alimente decât cineva care nu a ţinut Postul Paştelui. Oricum, pentru toate persoanele, este recomandat ca, pe masa de Paşte, să nu se regăsească alune, migdale, covrigei, bine ar fi nici măcar salata de boeuf deoarece produsele tradiţionale sunt foarte calorice. Un alt sfat: alimentele nu trebuie mâncate toate grămadă. Nu trebuie să mănânci câteva ouă, apoi mezeluri, ciorbă de miel, friptură de miel şi cozonac la aceeaşi masă. Făceţi-vă o minimă strategie pentru această masă: mâncaţi o felie de cozonac cu lapte duminică dimineaţa, un ou şi un pic de drob – acest lucru va diminia din pofta de la masa principală de prânz de a mânca mai multe ouă, de exemplu. Ideal ar fi masa de Paşte să conţină cam ceea ce noi mâncăm zilnic - aceasta nu trebuie să fie un festin completat cu băutură în cantităţi mari”, spune dr. Ruxandra Popa.

Fructele, obligatorii între felurile de la masă, nu la final

Carnea de miel creşte colesterolul în sânge mai mult decât orice altă carne. Combinată cu ouăle de Paşti, situatia se complică. O sută de grame de carne de miel aduc cu sine circa 250 kilocalorii sau 40% din nevoia de produse pe o zi ori, cu alte cuvinte, 60-70 grame de colesterol. Recomandat este să consumăm 1-3 ouă roşii în ziua de Paşti, dar, dacă avem de gând să adăugăm şi carne de miel, atunci numărul ouălor ar trebui să scadă. Specialiştii spun că, imediat după ce am consumat ciorba de miel, trebuie să aşteptăm zece minute înainte de a trece la felul secundar. Neapărat, acesta trebuie să fie însoţit de o salată. Apoi, cel mai indicat, ar trebui o altă pauză de 30 minute înainte de a servi desertul. Pe ansamblu, masa de Paşte ar fi bine să dureze cel puţin o oră pentru a nu avea probleme digestive.

"Atenţie la mărimea porţiei şi la felul în care consumăm mâncarea – să încercăm să mestecăm bine şi încet, să nu ne grăbim şi să nu ne mai uităm la ce băgăm în gură. Carnea de miel este cea mai periculoasă, e clar. Dacă mâncăm drob cu ou, friptură de miel, apoi iar un ou vopsit, toate acestea vor fi deja prea mult pentru organismul nostru. Pentru cei care au deja probleme de sănătate, carnea de miel poate fi înlocuită cu carne de ied, de curcan sau peşte. Nu zice nimeni să nu mâncaţi aceste produse, dar să nu exagerăm: să mâncăm din fiecare produs porţii mici cantitativ şi, neapărat, o salată – cu cât mai mare, cu atât mai bine şi mai bună pentru organismum uman. Nu trebuie să facem abuz de alimente colecistochinetice pentru că ne vor da colecistul peste cap, iar aici intră ouăle tari mâncate în cantităţi mari, frişca, smântâna etc., deoarece există şi riscul apariţiei unei colici biliare, situaţie în care putem ajunge direct la spital. De asemenea, consumul exagerat de carne ne duce la pancreatită, o boală acută gravă însoţită de dureri, ce ne poate face să ajungem chiar pe masa de operaţie. Pe ansamblu, o masă greu de digerat sau care ne provoacă o colică biliară este provocată de grăsimile din mâncarea îngurgitată. Iar asemenea grăsimi se regăsesc în foarte multe alimente de pe masa de Paşte, motiv pentru care trebuie să fim cumpătaţi în a le consuma: gălbenuşul de ou, uleiul folosit sau grăsimea din carnea de oaie, din drob, din maioneză etc. Neapărat trebuie să avem între mese fructe pe care să le mâncăm între felurile mari de mâncare ca să putem ingera mai uşor alimentele”, este de părere dr. Popa.

Dar nu doar mâncarea este importantă la masa de Paşti, ci şi băutura. Specialiştii recomandă vinul roşu şi în cantităţi mici. Desertul are şi el un rol esenţial la masa de Paşte. Medicii consideră că ideal ar fi ca torturile, cozonacul şi prăjiturile cu cremă să lipsească de pe masa menţionată. Pasca este binevenită dacă a fost preparată cu brânză mai puţin grasă şi nu conţine un kilogram de ouă. Fructele ar trebui mâncate între felurile de la masa de Paşti (mai ales citricele) şi nicidecum la final deoarece există riscul de a duce la fermentaţie alcoolică. Finalul unei mese de Paşti ar putea avea loc cu o cafea sau o altă băutură digestivă.

Sfaturi practice pentru “după”

După masa de Paşte este indicată o plimbare uşoară, mişcarea ducând la eliberarea hormonilor ce stimulează activitatea digestivă. De asemenea, foarte important este ca, în zilele ce urmează mesei de Paşte, să nu ne înfometăm pentru că o asemenea cură de slăbire ne poate afecta sănătatea. În perioada „de după” este indicată adoptarea unui regim bazat exclusiv pe fructe şi legume proaspete, aceasta pentru a reechilibra organismul cu enzimele necesare unei bune digestii, dar şi cu fibre alimentare şi macronutrienţi.

Specialiştii îi sfătuiesc pe cei care au deja probleme de sănătate să nu trateze superficial tocmai la masa de Paşte tratamentul prescris al medicului curant şi să îl respecte, eventual chiar să îl consulte pe acesta cu privire la ceea ce ar putea să mănânce şi în ce cantitate. Pentru cei care, totuşi, sunt decişi să mănânce “după pofta inimii” la festinul de Paşte, medicii le recomandă să aibă la îndemână medicamente precum Colebil sau Triferment.

Vă mai recomandăm:

Cum să ne umplem organismul de vitalitate primăvara. Energizantele naturale recomandate de specialişti

Zece beneficii ale cepei. Ce boli combate ceapa, ce ştim şi ce nu ştim despre legume care ne face să plângem

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările