Parlamentarii Oltului, la momentul bilanţului 2013: Şova, Moţ şi Ciocan – fantome, Bărbulescu - excursionist, Vâlcov încă visează la centura Slatinei

La alegerile parlamentare de la finele anului trecut, judeţul Olt a trimis în forul legislativ al ţării 13 reprezentanţi, unul mai guraliv ca altul. Promisiunile lor pentru dezvoltarea Oltului au fost numai lapte şi miere, dar, acum, după un an de activitate, majoritatea dintre ei nu se pot lăuda că ar fi realizat prea multe pentru cei care i-au votat, ba dimpotrivă: unii “s-au evidenţiat” doar la depunerea jurământului.

Dintre cei 13 parlamentari de Olt, majoritatea provin de la PSD – opt, PPDD are trei, iar PDL şi PC – câte unul. Dacă unii sunt deja cu vechi state în Parlament şi pot spune că au experienţă şi cunosc în ce constă activitatea pe care o presupune funcţia respectivă, alţii au apărut pe “lista albă” ca din senin şi, după un an, nu au reuşit să iasă în evidenţă prin nimic. Sau, poate, greşim: au reuşit contraperformanţa ca, după 12 luni, să nu aibă nicio interpelare ori nicio luare de cuvânt în plen în legătură cu… orice, nu neapărat cu vreo problemă din colegiul electoral de unde provin. Mai mult, cei mai mulţi dintre ei nici nu pot fi contactaţi, nici de către ziarişti şi, cu atât mai mult, de către cetăţeni, unii poate chiar dintre cei care i-au trimis acolo prin votul lor. În acest sens, parlamentarii cu pricina fie nu răspund la telefoane, fie – cei mai mulţi - nu pot fi găsiţi deoarece nu şi-au lăsat nicăieri vreun număr de telefon!?

Dintre cei patru senatori de Olt, cel mai prolific s-a dovedit a fi – culmea, un novice în Parlament. Dealtfel, prin activitatea sa, acesta s-a dovedit a fi chiar cel mai activ dintre toţi cei 13 demnitari ai judeţului. La cei 36 de ani, Darius Vâlcov se află la primul lui mandat de parlamentar, ba chiar senator. Fost membru de vază al PDL, a cărui organizaţie chiar a condus-o ani buni fiind şi primar al capitalei Slatina pentru opt ani (2008-2012, după care a trecut la PSD când a văzut că “barca” partidului-portocaliu se clatină, n.a.), acesta a fost ales senator pe Colegiul 1. El a avut în primul său an ca parlamentar nu mai puţin de 133 luări de cuvânt în plen, s-a semnat pe 22 de iniţiative legislative, a adresat 11 întrebări, la care se adaugă 12 declaraţii politice şi 1 interpelare. Momentele sale de glorie au fost vizibile însă abia pe final de an, după ce a fost numit preşedinte al Comisiei Roşia Montană, postură din care a avut numeroase ieşiri în mass-media.

Vâlcov, membru al grupului de prietenie cu parlamentele din Singapore şi Australia, este co-semnatar a mai multe proiecte legislative, dar are şi câteva care poartă doar semnătura lui, printre care se numără cea privind modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, completarea art.10 din Legea nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe ş.a. Printre mai multe “generalităţi”, el a adus în atenţia miniştrilor guvernului şi probleme ale judeţului, precum: necesitatea înfiinţării unei forme de învăţământ tehnic superior în Slatina, situaţia hidrocentralei de la Islaz, dar, mai ales, viitorul promisiunii sale de căpătâi – realizarea unei centuri ocolitoare/autostradă a municipiului Slatina unde a şi fost primar opt ani. Dealtfel, acest ultim aspect pare a reprezenta cea mai mare nerealizare a acestuia, după cum însuşi a recunoscut.

“Consider că, pentru primul meu an de activitate în Parlament, am avut o activitate intensă şi asta pentru că aşa îmi este felul: nu obişnuiesc să pierd timpul inutil. La nivel general, sunt mulţumit de activitatea mea în postura de senator – am avut multe iniţiative legislative, la altele am fost co-semnatar etc. Dar am şi o mare nerealizare, dacă pot să-i spun astfel, deşi nu consider că ar fi vina mea, şi aici mă refer la realizarea unei centuri ocolitoare pentru oraşul Slatina. Nu mi se pare în regulă ca, într-un an, să nu se fi făcut paşi importanţi în acest sens, deşi am primit asigurări repetate de la diverşi membri importanţi ai Executivului că se va face mai mult. Din păcate, la ora actuală, după un an, nu s-au făcut paşi majori în acest sens –, abia anul viitor urmând să fie parcurse câteva etape importante: organizarea licitaţiei şi, sper, demararea lucrărilor”, a declarat Vâlcov. De menţionat că tot el este şi iniţiatorul proiectului de lege prin care, recent, s-a aprobat în Parlament majorarea salariilor primarilor şi viceprimarilor, fapt intens contestat ulterior deoarece, cu numai câteva luni înainte, aceeaşi parlamentari au respins o iniţiativă privind creşterea nivelului alocaţiilor pentru copii.

Ministrul Şova - în Guvern, dar “invizibil” pentru judeţ

Mihai Niţă, şi el fost membru PDL, se află la al doilea mandat de parlamentar, dar, la fel ca şi colegul său anterior menţionat, acum este într-un alt partid – respectiv "fantomaticul" PC. În acest prim an a semnat alături de alţi colegi un număr de zece iniţiative legislative, a avut 12 luări de cuvânt în plen, şapte declaraţii politice, o întrebare şi trei interpelări, acestea din urmă vizând eficienţa transferului managementului spitalelor la autorităţile locale, eradicarea mafiei pieţelor şi situaţia dosarelor mai vechi de un an aflate pe rolul parchetelor, dosare ce au ca subiecţi persoane expuse politic. Unul din proiectele cu care se mândreşte este cel care se referă la acordarea de asistenţă tehnică şi socială persoanelor cu deficienţe de auz şi vorbire, proiect înregistrat acum la Senat pentru a fi dezbătut.

“A fost un an dificil, în care am încercat să fac ceva pentru alegătorii din judeţ şi nu numai. Am fost co-semnatar al mai multor proiecte de legi care se află acum în diverse stadii, dar am avut şi eşecuri în faţa cărora nu intenţionez să abandonez, unul dintre acestea fiind un proiect de lege din domeniul deşeurilor neferoase”, a spus Niţă, membru al Grupului de prietenie cu parlamentele din Maroc, Thailanda şi Panama.

Vedeta judeţului Olt în Parlament este însă, de departe, pesedistul Dan Şova, cel de care s-au legat şi se mai leagă încă - cel puţin deocamdată - speranţele celor din administraţia publică judeţeană/locală – dar şi simpli cetăţeni, ca în judeţ să se observe schimbări în bine. Şova este membru al Guvernului, deţinând chiar unul dintre cele mai importante portofolii - cel al Marilor Proiecte. Din păcate, în ciuda poziţiei sale înalte, acesta pare a fi uitat rapid de promisiunile iniţiale făcute alegătorilor din judeţ şi, în special, celor din Colegiul 3, cea mai importantă fiind aceea de a demara, în 2013, lucrările la o centură ocolitoare a Slatinei, drum expres ori chiar o autostradă. Iar veştile proaste pentru alegătorii olteni continuă: Şova s-a transferat, politic, într-un judeţ limitrof – la şefia PSD Călăraşi. Din postura de ministru, Şova nu a avut timp decât pentru două iniţiative legislative şi două luări de cuvânt în plen, dintre care una a constat în… depunerea jurământului.

Teiu Păunescu reprezintă Colegiul 2 şi a fost ales pe listele “partidului-garsonieră” PP-DD, care, cel puţin la Olt, a reuşit să facă o surpriză plăcută adunând trei parlamentari, mai mult decât PDL şi PC laolaltă. Om de afaceri înstărit, Păunescu are la activ trei iniţiative legislative, patru întrebări, o interpelare adresată primului ministru, două declaraţii politice şi opt luări de cuvânt în plen. Deşi reprezintă judeţul Olt, Păunescu s-a arătat interesat în acest prim an mai mult de problemele altor judeţe decât cele ale propriului judeţ, în interpelarea adresată premierului acesta arătându-se îngrijorat de planul Guvernului pentru societatea… Oltchim SA din Rm. Vâlcea, iar una din întrebările sale a vizat… descongestionarea traficului pe Drumul Naţional Craiova-Piteşti. Teiu Păunescu este membru al Grupului de prietenie cu parlamentele din Elveţia, Bolivia şi Iordania.

Deputăţia, “haină” grea

Dintre deputaţi, caracaleanul Florin Iordache este cel mai “experimentat”, fiind la cel de-al patrulea mandat de parlamentar. Acesta a obţinut “pufosul” fotoliu din partea PSD pe Colegiul 3 şi a adunat în 2013 un număr de 44 iniţiative legislative, 38 luări de cuvânt şi 12 declaraţii politice. Considerând că “vechimea” sa în Parlament e suficientă, acesta pare să nu fii avut în acest an nicio nelămurire privind modul cum au decurs lucrurile în ţară, cu atât mai puţin în judeţul pe care, chipurile, îl reprezintă, astfel că nu s-a mai obosit să adreseze nicio întrebare sau interpelare membrilor Guvernului. Florin Iordache este membru al “grupului de excursionişti” cu parlamentele din Republica Azerbaidjan şi Olanda.

Gigel Ştirbu (42 de ani), deputat PNL pe Colegiul 6, este la al doilea mandat consecutiv şi a adunat, în acest an, 19 iniţiative legislative, 48 de luări de cuvânt în plen, 29 declaraţii politice, şi zece întrebări/interpelări – dintre care doar trei au vizat judeţul pe care îl reprezintă, restul fiind pe teme naţionale ce mai puţin îi interesează pe cei care l-au votat, precum: stadiul Autostrăzii Soarelui, recunoaşterea drepturilor minorităţii româneşti din Valea Timocului, planul de reechilibrare a personalului diplomatic sau… posibilitatea eliberării lui Gyorgy Frunda din funcţia de consilier onorific al primului-ministru. Gigel Ştirbu este membru al Grupului de prietenie cu parlamentele din Luxemburg şi Olanda.

Luminiţa Adam, deputat PPDD pe Colegiul 7, avocat de meserie, se află la primul ei mandat, însă acest lucru nu a împiedicat-o să dea o veritabilă lecţie de seriozitate colegilor săi de deputăţie, unii cu o mult mai mare vechime. Astfel, numai în acest prim an al ei ca deputat, Luminiţa Adam s-a implicat în elaborarea a 34 de propuneri legislative, a avut 21 luări de cuvânt în plen, opt declaraţii politice, cinci moţiuni şi, respectiv, şase întrebări şi interpelări. Este membră a Grupului de prietenie cu parlamentele din Republica Filipine şi China.

Deputaţi în “silentio stampa”

Daniel Bărbulescu (32 de ani) este unul dintre cei mai contestaţi parlamentari ai judeţului. În ciuda vârstei fragede, acesta se află deja la al doilea mandat ca deputat, dar de fiecare dată pe listele unui alt partid. Traseist convins, acesta a eschivat între PSDR, PSD şi PDL pentru ca, la acest moment, să-şi fi regăsit temporar liniştea în sânul “partidului roşu”. Primul mandat a fost obţinut în 2008 “în numele” PDL, partid căruia i s-a alăturat cu numai cinci luni înainte de a fi ales, iar al doilea mandat l-a obţinut pe listele PSD la numai şase luni după ce plecase din “partidul-portocaliu”. Deputat pe Colegiul 2, Bărbulescu şi-a pus semnătura pe 11 iniţiative legislative şi a vorbit în plen de 13 ori – o dată când a depus jurământul şi de 12 ori cu prilejul a diverse declaraţii politice. Este membru al Grupului de prietenie cu parlamentele din Danemarca, Alger şi Uruguay, mai puţine faţă de cele cinci ţări câte a avut “la activ” în mandatul precedent.

Emil Moţ (32 de ani) este deputat PSD la primul mandat. Spre deosebire de colegii săi, el pare a nu fi reuşit să se adapteze încă la noul regim preferenţial de care se bucură “aleşii neamului” sau, poate, necesită o perioadă mai mare de timp în acest sens. În cele 12 luni scurse din primul său mandat ca deputat, Moţ pare să confirme părerile celor care au spus despre el că singurul său merit ar fi acela că este fiul unei judecătoare. Astfel, Emil Moţ nu a reuşit în primul său an în Parlament decât să semneze, alături de mulţi alţi colegi, un număr de şapte propuneri legislative. În rest pare să se fi aflat în “silentio stampa”: nu are nicio întrebare/interpelare şi nu a vorbit în Parlament decât pentru 30 de secunde - în ziua când a depus jurământul. Este membru al Grupului de prietenie cu parlamentele din Canada şi Republica Malta.

Dan Ciocan (53 de ani), deputat PSD pe Colegiul 5, aflat şi el la primul mandat de parlamentar, este şi el un personaj intens criticat pentru faptul că a ajuns în mod dubios să se afle pe “lista albă” pentru Parlament. Acesta a avut o evoluţie cel puţin ciudată: deşi a reuşit să promoveze bacalaureatul abia în vara lui 2010 – la 50 de ani (!?), acesta scrie în CV-ul său că a a absolvit Şcoala de subofiţeri de la Câmpina în anul 1985 şi că, până în 2001, a fost subofiţer de poliţie în cadrul IPJ Olt (!?). Din 2002 a intrat în afaceri şi, apoi, în politică, unde a reuşit să ocupe funcţii de conducere în PSD Olt. Cum a ajuns poliţist fără liceu nu a putut fi întrebat, la fel cum nu a putut fi întrebat nici despre alte lucruri din activitatea sa curentă sau cea trecută şi aceasta deoarece acesta nu are menţionat în dreptul numelui său de pe siteul Camedei Deputaţilor decât o adresă de email – fără telefon. Revenind la primul său mandat de deputat, Dan Ciocan este co-semnatar a 11 propuneri legislative, iar în plen a vorbit o singură dată – când a depus jurământul. Este membru al Grupului de prietenie cu parlamentele din Ecuador, Muntenegru şi Grecia.

Fratele C.J./PSD Olt: doar 5 minute în plen în 12 luni

Alexandru Stănescu este nimeni altul decât fratele preşedintelui Consiliului Judeţean Olt / PSD Olt, pesedistul Paul Stănescu. Din această postură nu a mai mirat pe nimeni apariţia sa pe “lista albă” pentru Parlament, la finele anului trecut, dar nemulţumirile celorlalţi membri de partid cu state mult mai vechi. Dar “sângele” a avut întâietate. Alexandru Stănescu a fost ales deputat pe Colegiul 7 şi se poate mândri că şi-a pus semnătura pe 14 propuneri legislative, are trei luări de cuvânt în plen – o dată la depunerea jurământului şi de două ori pentru declaraţii politice. Stănescu este membru al Grupului de prietenie cu parlamentele din Chile, Olanda şi Siria.

Virgil Delureanu, deputat PSD pe Colegiul 4, şi-a pus semnătura pe nouă iniţiative legislative şi a vorbit în plen de cinci ori. Aflat la al doilea mandat, Delureanu a intrat în Parlament de data aceasta venind de la Prefectura Olt, acolo unde a fost subprefect. Este membru al Grupului de prietenie cu parlamentele din Cipru, Bulgaria şi Turkmenistan.

Dumitru Niculescu a ajuns deputat pe listele PPDD prin ceea ce se cheamă “noroc chior”: în urma redistribuirii. Fost director al Direcţiei Agricole Olt, acesta este co-semnatar a 39 de proiecte legislative, a avut în acest an 21 de întrebări şi interpelări, 14 luări de cuvânt şi şase moţiuni. Spre deosebire de mulţi dintre colegii săi, Niculescu s-a bazat în acţiunile sale pe aspecte din judeţul de unde se trage, astfel că le-a cerut socoteală miniştrilor Guvernului Ponta pentru reabilitarea unui drum comunal degradat din comuna Deveselu, a cerut alocarea de fonduri pentru sistemul de alimentare cu apă în comuna Fălcoiu şi fonduri mai multe pentru reabilitarea căminelor culturale din judeţ. Este membru al Grupului de prietenie cu parlamentele din Danemarca şi Iordania.

Din acelaşi ciclu mai puteţi citi:

Parlamentarii arădeni spun că şi-au făcut treaba, dar realitatea se zi cu zi îi contrazice

Activitatea parlamentarilor sibieni, la un an de la obţinerea mandatelor

Ce au promis şi ce au făcut în ultimul an cei 12 parlamentari de Teleorman