Păpuşile vândute în comunism pe valută. „Le-am cumpărat în anii '90, pentru că în comunism erau foarte-foarte scumpe, nu mi le permiteam atunci“

Păpuşile vândute în comunism pe valută. „Le-am cumpărat în anii '90, pentru că în comunism erau foarte-foarte scumpe, nu mi le permiteam atunci“

Astfel de păpuşi aveau preţuri mari pentru românii de rând FOTO: Alina Mitran

O expoziţie inedită de păpuşi în costume populare, româneşti şi internaţionale, a fost deschisă la Slatina, în prezenţa colecţionarilor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Peste 400 de exponate, în cea mai mare parte păpuşi în costume populare, poate fi admirată până la sfârşitul lunii aprilie 2019 la Slatina, la Muzeul Judeţean Olt. Expoziţia a fost vernisată luni, 4 februarie 2019, şi reuneşte obiecte colecţionate de fraţii Cristian şi Mihai Dumitru, celebri pentru Muzeul Jucăriilor pe care vor să-l înfiinţeze, de curând realizând la Suceava cea mai mare expoziţie de jucării, peste 1.600 piese. 

Expoziţia „Artă şi meşteşug în miniatură“ arată însă privitorilor obiecte lucrate manual şi comercializate, în comunism, îndeosebi către turiştii care ne vizitau ţara şi care plăteau sume frumoase pentru a pleca acasă cu suveniruri deosebite. Ani la rând au putut fi găsite şi în magazinele în care se comercializau produse artizanale, la preţuri care, însă, pentru românii de rând însemnau destul, dar şi în shop-uri, vândute pe valută. După 1990, în schimb, odată cu valul renunţării la tot ce ne lega de comunism, au dispărut şi aceste păpuşi. Fraţii Dumitru au recuperat aproximativ 150 de modele, în cea mai mare parte din târgurile de vechituri.

„Cea mai populară şi cea mai vândută a fost căluşarul“

„Le-am cumpărat după ’90, pentru că în comunism erau foarte –foarte scumpe, nu-mi permiteam să le cumpăr atunci. După 90’ lumea nu prea le mai aprecia, ele erau prin casele bunicilor şi e povestea când moare bunica, vin nepoţii, vând garsoniera şi cheamă femeia de serviciu: «Cât îţi mai dau, să mă scapi de astea?». Sunt unele care costau peste 100 de lei, pentru că erau costume istorice – cu Ştefan cel Mare, cu muntenii... Cea mai populară şi cea mai vândută a fost căluşarul, eu am găsit-o de vreo 10 ori şi tot am luat-o, am zis - măi, poate fac o formaţie de căluşari. Muzeografilor de aici le-a venit ideea şi chiar au făcut-o, am înţeles că în zonă căluşul e foarte puternic.

Mai cumpărăm, dacă mai găsim, şi astăzi, şi mai sunt câţiva colecţionari. Pentru că ne ghidăm după un catalog pe care l-am găsit, era un catalog făcut pentru export, pur şi simplu exportam, iar astea se găseau prin shop-uri, la un moment dat, se vindeau pe valută, şi străinului îi plăcea să-şi ia un suvenir, pentru că şi în celelalte ţări  se vând păpuşile.“, a povestit inginerul Cristian Dumitru cum a intrat în posesia acestor păpuşi reunite pentru prima dată într-o expoziţie cu tema – costumul tradiţional.

În expoziţie sunt şi peste 150 de păpuşi în costume tradiţionale din alte ţări, cumpărate, şi acestea, tot de la târgurile de vechituri, şi din afară, dar cele mai multe de la târguri din România, unde au ajuns mii de tir-uri de obiecte aruncate în străinătate şi aduse de români şi vândute la noi.

Colecţionarii le-au cumpărat bucată cu bucată, la preţuri deloc mari – 10 lei, 20 lei, cel mult 50 lei, cu ani în urmă, însă astăzi produse  similare se comercializează pe Internet la preţuri considerabile. 

„O păpuşă ca aceasta costa în anii ’70 în jur de 100 de lei, nu şi-o permitea oricine. Dacă mai ţineţi minte ce era suta, noi cu 100 de lei plecam la Braşov, mâncam, ne şi întorceam. Erau bani de-o excursie. Puţini le cumpărau şi de fapt ele, odată cumpărate, nu erau date pe mâna copilului. Erau făcute ca să fie ţinute în vitrină şi astfel multe dintre ele au supravieţuit, datorită acestor ambalaje. În niciun caz nu sunt trecute în categoria de jucării. Au existat şi cataloage pentru export după care ne-am ghidat şi am început să bifăm piesă cu piesă. S-au făcut vreo 250-300 de modele, noi am reuşit să colecţionăm aproape 150. Ele erau făcute după cataloage aprobate de Muzeul Satului. Şi pentru că tehnologia era totuşi la nivel de ac şi aţă, erau făcute manual în anoii ’70, orice cusătură era făcută manual, de aceea şi costau atât de mult“, a mai spus colecţionarul.

„Veţi considera că unii dintre noi am dat în mintea copiilor, însă expoziţia de faţă este un mijloc de a reflecta asupra a ce înseamnă să colecţionezi obiecte care la prima vedere nu-ţi atrag atenţia. (...)
Meşterii noştri populari şi artizanii care mai fac astfel de obiecte au ajuns să le vândă în târguri de săptămână sau să le vândă anumitor comercianţi care de cele mai multe ori îi păcălesc, nu plătesc la termen şi oamenii stau cu bunurile date, dar nu primesc banii.

Oamenii aceştia investesc în orice fel de obiect care atinge istoria noastră recentă. Nu vreau să vă spun prea multe, dar să ştiţi că au depozite în Bucureşti cam cât are Muzeul Judeţean Olt. Merită sprijiniţi, vreau să felicit echipa“, a spus directorul muzeului Judeţean Olt, Laurenţiu Guţică-Florescu, gazda evenimentului.


„Dacă nu înţeleg bine, corect, ce este cu acest costum popular, îl consideră perimat“

Expoziţia va fi deschisă la Slatina vreme de trei luni, timp în care, a anunţat şefa Secţiei Etnografie a muzeului, muzeograful Claudia Balaş, vor fi organizate inclusiv ateliere de creaţie la care pot lua parte copiii, adolescenţii, dar şi adulţii care vor să deprindă sau să-şi reamintească arta cusutului.

„Această expoziţie noi am gândit-o în ideea de a promova acest segment al artei populare româneşti, ne gândim ca în cadrul expoziţiei să realizăm şi o serie de ateliere de creaţie împreună cu copiii şi nu numai,  să confecţionăm împreună păpuşi. Cu ocazia aceasta dorim să le cultivăm gustul pentru arta cusutului, a portului popular, altfel înţeleg copiii care este sensul, care este valoarea portului popular, de ce este bine ca noi să nu renunţăm la aceste valori ale artei tradiţionale. (...)În societatea de astăzi, dacă nu înţeleg bine, corect, ce este cu acest costum popular, îl consideră perimat“, a spus Balaş.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: