Păcăleala din gimnaziu. Elev cu media 4 la examen a absolvit cu 9,29. Cum explică directorul şcolii situaţia
0
Judeţul Olt, judeţul cu cea mai slabă prezenţă la Evaluarea Naţională, are sute de copii cu medii foarte mici la Evaluarea Naţională, dar care au absolvit gimnaziul cu medii de invidiat.
Elevii din Olt cu cele mai mici medii la Evaluarea Naţională au absolvit gimnaziul cu medii peste 6. Concret, 10 elevi cu medii la Evaluare între 1,45 şi 1,90 au reuşit să termine clasele V-VIII cu media generală cuprinsă între 6,10 şi 6,92. Dacă în aceste cazuri diferenţele sunt şi de peste patru puncte, trebuie spus că diferenţe chiar mai mari se înregistrează în cazul altor zeci de elevi care vor fi repartizaţi, pe 14 iulie, la liceu.
Diferenţele extrem de mari între notele de la clasă şi cele de la examen se întâlnesc preponderent în cazul elevilor din mediul rural şi, deşi se repetă situaţia an de an, nu pare să deranjeze pe nimeni.
Pe lângă sutele de adolescenţi care nu au reuşit să obţină cel puţin nota 5 la fiecare dintre disciplinele de examen, mai sunt, în Olt, alţi peste 300 candidaţi care nici măcar nu au mai susţinut acest examen şi alţi peste 200 care nu au absolvit clasa a VIII-a.
„Profesorii încă predau conform vechilor idei“
Rata de note medii peste 5 la Evaluarea Naţională a fost, în Olt, de 78,7%, sub media naţională. Singura medie de 10 a înregistrat-o o elevă de la o şcoală din mediul rural, rezultate foarte bune având şi colegii fetei. Ei se vor bate, alături de alte sute de candidaţi, pe locurile de la liceele bine cotate, în timp ce adolescenţii care nici măcar nu s-au apropiat de 5 au şi ei şansa lor să prindă un loc, chiar la liceu. E vorba, însă, de liceele tehnologice, blamate la rândul lor când se analizează rezultatele de la Bacalaureat, deşi profesorii spun - e drept, mai mult pe la colţuri şi mai puţin în gura mare - că nu prea au cum să ducă la peste 6,00 un elev care a intrat cu 3,00 la liceu şi care de-abia dacă ştie să citească.
Şcoala Gimnazială din comuna Sprâncenata, Olt, este una dintre şcolile în care elevii primesc note bune, însă la Evaluarea Naţională cel mai bun rezultat a fost 6,60. Elevul care l-a obţinut a terminat gimnaziul cu 9,80, o medie de invidiat. Un alt coleg, care a terminat gimnaziul cu media 9,29, a reuşit doar media 4,00 la Evaluare. Elevul cu cea mai mică medie la examen, 3,35, a absolvit gimnaziul cu 7,66. Din cei 15 absolvenţi de clasa a VIII-a, şase au lipsit, iar nouă au înregistrat medii situate între 3,35 şi 6,60. Matematica a fost proba de foc, doar doi elevi reuşind să obţină notă de trecere - 5,00, respectiv 5,10.
Directorul şcolii, prof. Marinel Dan, puţin încurcat de situaţie, a prezentat însă câteva argumente care au dus la acest rezultat. Printre acestea, lipsa de motivaţie a elevilor, dar şi, cel mai important, schimbarea tipului de subiecte, cele din prezent apropiindu-se mult mai mult de modul de evaluare promovat de testele PISA. Copiii învaţă pe de rost ce li se predă, însă se împotmolesc atunci când li se solicită să aplice cele învăţate, nu să le redea din memorie. Iar pentru asta au şi profesorii partea lor de vină, crede directorul.
„Profesorii încă predau conform vechilor idei. Mai nou, evaluările se apropie de testele PISA, de evaluările externe, cum sunt în Europa. Şi aici încă avem probleme. Nu e vorba de şcoala mea, e vorba de şcoli în general, elevii nu sunt obişnuiţi să facă corelări, să facă conexiuni între diferite domenii“, explică directorul.
Concret, dacă înainte obiectivul profesorului era, spre exemplu, să-i înveţe pe elevi să rezolve o ecuaţie de gradul întâi, acum, spune profesorul, s-a trecut la a le forma elevilor competenţa să folosească ce au învăţat.
„Înainte aveai obiectivul: copilul să rezolve ecuaţia de gradul întâi. Asta era ţinta noastră şi cu asta-basta. Pe când acum, cu ecuaţia de gradul întâi pe care el a băgat-o la cap şi ştie să o facă trebuie să descurce o situaţie. Ei, a descurca acea situaţie înseamnă ca acel copil să aibă o competenţă“, explică profesorul. Doar că la dobândirea de competenţe nu se va trece atât de uşor, crede prof. Dan, chiar dacă profesorilor li se pun la dispoziţie tot felul de cursuri care să-i ajute să-şi schimbe modul de predare.
Deşi s-a lucrat şi în acest an cu teste de antrenament realizate pe tiparul celor de la Evaluarea Naţională 2022, n-a fost nici pe departe de ajuns pentru elevii şcolii din Sprâncenata.
În plus, faptul că nu există un prag pentru intrarea la liceu este şi acesta un alt minus care în timp şi-a pus amprenta, crede prof. Marinel Dan.
„Din punctul meu de vedere, atâta vreme cât la admitere la liceu nu există pragul acela de 5, ca elevul să tragă să treacă peste acel prag, asta este. În zonă la noi, cel puţin, se intră şi în etapa a doua, fără Evaluare, fără nimic“, a mai spus directorul, lipsa de motivaţia a copiilor numind-o drept una dintre cele mai mari piedici.
O altă problemă pe care o mai ridică directorul şcolii cu absolvenţi cu note mari în gimnaziu, dar rezultate slabe la Evaluare, este diferenţa între elevii ai căror părinţi investesc în educaţia copiilor lor şi plătesc din buzunar meditaţii şi cei care învaţă fix cât oferă şcoala, iar în cazul primilor aceasta ar fi explicaţia pentru care notele lor de la Evaluare se apropie foarte mult de cele de la clasă. „Dacă ai un elev care mai învaţă, cât de cât, faţă de ceilalţi, nu-l descurajezi cu note mici“, conchide directorul.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
