Olimpiada care-i pregăteşte pe elevi pentru viaţă. „Dacă stai în banca ta nu poţi să schimbi lucruri“

Olimpiada care-i pregăteşte pe elevi pentru viaţă. „Dacă stai în banca ta nu poţi să schimbi lucruri“

Echipa completă a olimpicilor de la germană: cei cinci elevi calificaţi la etapa naţională şi profesoarele din gimnaziu şi liceu FOTO: arhiva personală prof. Mariana Ceauş

Patru eleve de la Colegiul Naţional „Ion Minulescu“ din Slatina au aflat că experienţa participării la Olimpiada de Limbă Germană le deschide nenumărate perspective de viitor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Patru eleve ale Colegiului Naţional „Ion Minulescu“ din Slatina au reuşit în 2018 să impresioneze membrii juriului Olimpiadei Naţionale de Limba Germană. Cristina Gabriela Pătraşcu şi Bianca Dimitria Scarlat au obţinut locul I (prima s-a calificat şi în lotul naţional lărgit), Georgiana Voica – locul III, iar Adriana Bâgiu – menţiune. Profesoara Mariana Ceauş, de zece ani dascăl al colegiului, spune că olimpiada la această disciplină deschide o lume „fabuloasă“ deoarece presupune mai multe etape, foarte multă rigurozitate, însă, în acelaşi timp, încurajează creativitatea copiilor, atitudinea personală, spiritul de echipă, cam tot ce nu face sistemul clasic de învăţământ centrat pe note şi pe competiţia între elevi.

Elevii implicaţi, pe de altă parte, sunt fascinaţi, iar prietenia pe care au construit-o şi care-i leagă şi în afara şcolii susţine spusele profesoarei.

Olimpiada de limbă germană nu are legătură cu nimic din ce ştiu elevii despre concursurile şcolare. Cele patru adolescente s-au trezit citind mult, şi de plăcere, din domeniul politic, din artă, din istorie, au o cultură civică aşa cum rar întâlneşti la tineri şi şi-au descoperit talente de actori, scenarişti şi regizori, pentru că la olimpiada de limba germană se pun în scenă piese de teatru.

„Nu poţi să baţi câmpii cu graţie“

Una dintre etape la faza naţională a olimpiadei este prezentarea unui proiect care presupune lecturarea unei cărţi în limba germană (prima lectură), pe baza căreia membrii echipei (echipele se fac pe loc din judeţe diferite) să scrie un scenariu, să conceapă decorurile, să pună în scenă şi să interpreteze o piesă de teatru, totul în doar câteva zile, cât ţine competiţia. Prin prisma participării la olimpiada de germană, majoritatea participanţilor au ajuns să studieze diverse materiale din domenii cât se poate de diferite.

Elevii care fac performanţă la limba germană şi profesoarele care le îndrumă paşii

„La olimpiadă se abordează subiecte de mare actualitate, uneori se merge pe evenimente petrecute cu 24 de ore în urmă – criza refugiaţilor, de exemplu, cu accent pe un eveniment petrecut atunci. Nu ai cum să fi citit, nu ai cum să pregăteşti dinainte ceva. Eşti obligat să fii spontan, dar să te încadrezi în rigori legate de numărul de cuvinte, spre exemplu. Nu poţi să baţi câmpii cu graţie, nu există aşa ceva“, spune profesoara Mariana Ceauş.

Acesta este şi motivul pentru care mulţi dintre elevii participanţi la concursurile de limbă germană ajung studenţi la Drept Internaţional, Relaţii Economice Internaţionale, Politehnică în Viena etc.

„Personal cred că este olimpiada care îi pregăteşte pentru viaţă, pentru că e vorba de atitudine civică, de un mediu de lucru. Dacă rigorile acestei olimpiade ar fi multiplicate la toate nivelurile, am avea o altă ţară. Toţi copiii care sunt în străinătate spun: «Nici nu bănuiam cât de mult ne va ajuta această experienţ㻓, este de părere profesoara.

„Sisitemul politic este deficitar“

Elevele olimpice din acest an sunt hotărâte să studieze în România sau să se întoarcă aici după ce-şi definitivează pregătirea. „Ţara asta chiar are nevoie de o schimbare, noi suntem generaţia care va conduce, de aceea mă interesează tot ce se întâmplă în jurul meu, de la domeniul politic, la cultură şi ştiinţă. Nu trebuie să ne fie indiferente aceste lucruri, şi asta m-a învăţat experienţa acumulată în urma participării la această olimpiadă. M-a învăţat să mă bucur de drum şi să învăţ din el, să fac echipă, nu să fiu interesată doar de rezultat. Dacă stai în banca ta nu poţi să schimbi lucruri. Trebuie să ieşim cumva din rigiditatea asta“, este de părere Cristina Pătraşcu, eleva care a ocupat locul I la olimpiadă (clas a XI-a) şi un loc în lotul national lărgit.

Probele olimpiadei sunt deosebite, solicitându-le elevilor exersarea unor aptitudini pe care nici nu ştiu că le au

Tânăra mai spune că primul lucru pe care l-ar schimba astăzi în România este sistemul politic. A beneficiat de o bursă Erasmus în Germania, de trei săptămâni, a văzut cum este acolo structurat învăţământul, care îi încurajează pe tineri să-şi materializeze mai uşor ideile, însă consideră că nu neapărat cadrul formal este piedica în România, cât faptul că nu facem, fiecare dintre noi, lucrurile serios, nu ne expunem curajos ideile, nu le documentăm temeinic şi nu ducem planurile până la capăt.

Patru dintre componenţii lotului judeţean, alături de prof. Mariana Ceauş

Georgiana Voica (clasa a X-a) s-a „molipsit“ de la fratele ei, care acum este student la Telecomunicaţii, iar limba germană l-a ajutat enorm. Dacă la un moment dat a vrut, probabil, să fie ca el, ulterior a descoperit că o fascinează tot ce citeşte pentru a se pregăti pentru olimpiadă, o entuziasmează drumul şi o bucură nespus destinaţia. „Am mult mai multă încredere în mine acum“, spune eleva, iar opinia îi este total împărtăşită de colege. Bianca Scarlat spune că olimpiada a ajutat-o să scape într-o oarecare măsură de timiditate, iar profesoara insistă, în cazul ei, pe faptul că i-a permis să-şi pună în valoare „creativitatea debordantă“.

„La început mi s-a părut ciudat şi greu, eu nu sunt genul de persoană care citeşte mult, sau nu eram, dar mai ales pentru naţională trebuie să ne pregătim intens. Îmi doream să mă calific, mi-a fost chiar frică, însă cea mai mare bucurie a fost să descopăr ce pot“, povesteşte Bianca, impresionată de proba de proiect care a pus-o pe ea, o timidă, nu doar în spatele scenei, pregătind scenariul, decorurile, ci şi pe scenă, în faţa tuturor (regulamentul presupune ca membrii echipei să experimenteze, toţi, toate „rolurile“). „Asta-i frumuseţea, să descoperi lucruri extraordinare pe care nu le ştii despre tine“, insistă profesoara.

Elevele premiate, alături de prof. Mariana Ceauş şi prof. Adriana Mezdrea FOTO: Alina Mitran

Adriana Bâgiu face germană din clasa a V-a şi performanţa a venit firesc. „Am reuşit să echilibrez situaţia şi să am şi timp liber“, explică tânăra, iar fetele întăresc, fără să-şi fi propus neapărat, prin atitudine ideea că sunt departe de tipul „tocilarului“. „Le vedeţi? Inclusiv vestimentaţia ţine de felul lor de a fi (n.r. - fetele sunt îmbrăcate office). Sunt la şcoală şi respectă acest lucru, îşi respectă interlocutorul. Nu mă îndoiesc de faptul că aceşti copii vor fi pregătiţi pentru viaţă, pentru că, până la urmă, noi asta trebuie să facem la şcoală“, explică profesoara într-un moment în care fetele, la care se citeşte  inocenţa specifică vârstei, dar şi hotărârea, sunt preocupate de altceva.

O disciplină în plină ascensiune

Profesoara Mariana Ceauş a predat mai întâi la gimnaziu, în Slatina, iar o parte dintre profesorii de astăzi din oraş i-au fost elevi. La Colegiul Naţional „Ion Minulescu“ a avut iniţial patru ore, pentru ca în 10 ani în şcoală să se ajungă la două catedre, iar astăzi există chiar clase de germană-intensiv. Cererea este în continuă creştere, între timp şi în şcolile gimnaziale limba germană şi-a făcut loc. Două treimi dintre elevii care studiază limba germană la clasă susţin atestatele de limbă şi le promovează cu succes, dovada certă a faptului că nu rămâne o simplă disciplină studiată în liceu.„Performanţa la care ajung aceşti copii este ca urmare a lucrului în echipă, am colegi extraordinari în gimnaziu“, încheie, cu modestie, prof. Ceauş povestea disciplinei care, insistă dascălul, le crează tinerilor în primul rând competenţe sociale şi o formare civică. 

 

citeste totul despre: