Nodulii tiroidieni. A fi sau a nu fi cancer

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Intervenţia chirurgicală se decide în urma unei analize amănunţite FOTO: Pexels
Intervenţia chirurgicală se decide în urma unei analize amănunţite FOTO: Pexels

Nodulii tiroidieni sunt foarte frecvenţi în rândul populaţiei generale, însă nu de fiecare dată este cazul să ne speriem. „Sunt ca aluniţele de pe piele: multă lume are aluniţe, dar nu toate sunt periculoase“, explică medicul primar endocrinolog Claudia Triţă, din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina.

După accidentul nuclear de la Cernobîl, din Ucraina, produs în aprilie 1986, s-a observat o creştere de câteva ori a incidenţei cancerelor tiroidiene în ţara noastră, chiar şi în contextul în care România dispune de relativ puţine date statistice în acest domeniu. Iodul radioactiv care a ajuns în glanda tiroidă în acele zile de după accident este responabil de această frecvenţă crescută a cancerelor, însă, spune medicul primar endocrinolog Claudia Triţă, la fel de adevărat este şi că posibilităţile de investigare şi adresabilitatea au crescut constant. De asemenea, deşi nu a fost pusă în evidenţă foarte clar prin date certe, medicii clinicieni au observat o mai mare frecvenţă a cancerelor tiroidiene în judeţele din sud, de pe malul Dunării, iar o posibilă explicaţie ar fi proximitatea centralei nucleare de la Kozlodui, de pe malul bulgăresc al fluviului.

„Noi, în România, ducem lipsă de date, dar statitisticile care s-au făcut în Ucraina, chiar acolo, în apropiere de Cernobîl, au arătat în anumite zone o creştere de 100 de ori a numărului de cazuri, comparativ cu situaţia de dinainte de accident. La noi nu a crescut aşa de mult, a crescut de aproximativ două-trei ori numărul de pacienţi cu cancer tiroidian. Este greu de făcut un astfel de studiu, pentru că, spre exemplu, în ultimii ani se face puncţie tiroidiană cu examen anatomo-patologic. A crescut adresabilitatea, a crescut numărul de ecografe, aşadar, poate că această creştere nu poate fi pusă exclusiv pe seama iodului radioactiv, poate că a crescut numărul de cazuri pur şi simplu şi pentru că oamenii «se caută» mai mult şi mai des“, a explicat medicul pentru „Weekend Adevărul“.

Un nodul care creşte rapid pune o problemă

Astăzi pacienţii sunt mai atenţi la semnalele pe care le dă organismul şi se şi îngrijorează atunci când apare un nodul tiroidian. Nu orice nodul înseamnă însă cancer, spune medicul.

„Nodulii tiroidieni sunt foarte frecvenţi în populaţia generală. Multă lume are mici noduli. Sunt ca aluniţele de pe piele, multă lume are aluniţe, dar nu toate sunt periculoase. În principiu, au risc de cancerizare nodulii mai mari de doi centimetri“, spune medicul endocrinolog.

Statistica arată că doar trei din zece noduli tiroidieni pot fi canceroşi. De asemenea, tot datele mai spun că femeile se confruntă în număr mai mare decât bărbaţii cu afecţiuni ale tiroidei, inclusiv noduli tiroidieni, raportul fiind de 6/1. „Când am în faţa mea un pacient cu un nodul tiroidian, nu ştiu dacă el face parte din cei trei sau din ceilalţi şapte la care nu se cancerizează niciodată nodulul. Sunt foarte mulţi noduli care nu se cancerizează, pacientul poate sta cu ei zeci de ani şi nu se întâmplă nimic“, completează medicul.

Aceşti noduli, în schimb, trebuie urmăriţi, conduita terapeutică fiind adaptată în funcţie de evoluţie. Un nodul care creşte rapid pune o problemă: „Există şi anumiţi markeri tumorali, o analiză numită calcitonină, iar dacă această calcitonina este mare, nodulul trebuie scos cât mai rapid“, detaliază dr. Triţă.

„Cancerul tiroidian este mai blând“

Spre deosebire de alte tipuri de cancer, cel tiroidian se tratează şi nu afectează speranţa de viaţă asemenea cancerelor care cuprind alte organe. Mai mult, din cele patru, cinci tipuri de cancer tiroidian, două au fost declasate, spune medicul, iar astăzi se mai recomandă tratamentul cu iod radioactiv, însă doar în urma unei analize care pune în evidenţă eventualele metastaze. „Nu orice nodul tiroidian înseamnă cancer tiroidian. Mai mult, cancerul tiroidian este un cancer mai blând, nu este ca un cancer pulmonar sau gastric. Se face o scintigramă a corpului din cap până în picioare şi dacă sunt zone în care se fixează iodul înseamnă că acolo sunt metastaze. Dacă la scintigrama întregului corp nu se găsesc zone captante, nu i se mai dă omului iod radioactiv. S-a considerat că au fost prea agresaţi cu tratamentul“, a explicat medicul cum s-a ajuns la reevaluarea terapiei cu iod radioactiv. Sunt şi forme de cancer tiroidian mai agresive, însă se întâlnesc rar, precizează dr. Triţă.

„Practic, prin operaţie, dacă este bine făcută, chirurgul ştie, scoate tiroida şi ganglionii dimprejur, iar pacientul este vindecat. Bineînţeles că toată viaţa ia hormoni tiroidieni, pentru că nu mai are tiroidă, dar nu dă metastaze, nu dă ce dau celelalte cancere care duc la decesul pacientului. Bineînţeles că îi afectează calitatea vieţii şi este mai bine să nu ai nimic, dar este o formă mai blândă de cancer decât alte cancere“, a întărit medicul.

Nu orice nodul tiroidian înseamnă cancer tiroidian. Mai mult, cancerul tiroidian este un cancer mai blând, nu este ca un cancer pulmonar sau gastric. Dr. Claudia Triţă, endocrinolog

Alimentaţia, sub strictă atenţie

Alimentaţia este un alt subiect care îi preocupă pe pacienţii cu probleme ale glandei tiroide. Pacienţii care au noduli, dar au funcţie tiroidiană normală, nu au nevoie de tratament hormonal. În cazul acestora se recomandă să evite iodul de orice fel, chiar şi cel din sarea iodată, din nuci, din peştele oceanic etc. În cazul pacienţilor care primesc deja tratament cu Euthirox (medicamentul care conţine forma sintetică a hormonului tiroidian tiroxină), organismul acestora funcţionând pe hormonii care sunt aduşi din afara organismului, nu există astfel de restricţii, pentru că nu mai există riscul ca iodul radioactiv să se fixeze în tiroidă. Nu există însă soluţii-şablon.

„Eu le mai spun pacienţilor că atât analizele, cât şi ecografia au rostul lor. Ecografia ne arată ce este de operat, analizele ne arată ce este de tratat şi sunt două lucruri diferite – poate să fie nevoie atât de tratament, cât şi de operaţie, poate să fie nevoie numai de tratament. Nici operaţia nu ţine loc de tratament, nici tratamentul nu ţine loc de operaţie. Pacientul poate avea un nodul cu normofuncţie, cu hormoni tiroidieni normali, poate să aibă un nodul cu hiperfuncţie, un nodul cu hipertiroidie, situaţie în care clar nu e indicat nimic cu iod; poate avea un nodul cu hipotiroidie şi atunci îi este prescris Eutirox, îi dăm hormoni din afară căci tiroida lui e pusă în repaus, nu mai absoarbe iod de niciun fel şi n-are importanţă ce mănânci“, a precizat medicul primar endocrinolog Claudia Triţă.

Scorul care dictează necesitatea intervenţiei chirurgicale

Investigaţiile încep în cabinetul medicului endocrinolog, acesta fiind primul care decide dacă este nevoie de mai mult decât o monitorizare. În urma analizei ecografice se calculează un scor, numit TI-RADS (Thyroid Reporting and Data System, un sistem de cuantificare a caracterelor ecografice, conceput dupa modelul sistemului de raportare BIRADS, folosit în imagistica sânului), astfel că decizia de a se interveni chirurgical este adoptată nu doar în urma măsurării nodulului. „Decizia nu se ia neapărat în funcţie de dimensiune, pentru că şi dacă este nodulul mai mic, dar este o calcitonină mare, poate fi un nodul care creşte rapid – am văzut nodulul la ecograf şi avea un centimetru, îl văd peste şase luni şi are deja un centimetru şi jumătate, creşte văzând cu ochii, nu mai stăm să ne întrebăm. Este clar că ceva e în neregulă cu el. De asemenea, mai există puncţia-biopsie: atunci când este câte un nodul suspect, este înţepat, fără anestezie. Se analizează la microscop şi anatomo-patologul spune: «lasă-l în pace, pentru că aici a fost o hemoragie veche, nu e niciun risc de cancerizare», sau, din contră, «e un carcinom papilar, trebuie scos»“, spune medicul. Investigaţia nu are – aşa cum se tem mulţi dintre pacienţi – risc de diseminare, dă asigurări medicul. „Nu există riscul de diseminare prin această puncţie, cel puţin nu la tiroidă. Şi se practică peste tot în lume, este metoda standard“, mai spune dr. Triţă.

Punctaj ridicat, şanse mai mari de operaţie

Pentru nodulii analizaţi ecografic se calculează scorul Ti-RADS şi pe baza lui pacientul ajunge, sau nu, pe masa de operaţie. „În momentul când te uiţi la ecograf, la un nodul, există nişte scoruri: are margini nete - 0 puncte; are margini neregulate - 1 punct; dacă e omogen - 0 puncte; dacă e neomogen, cu calcificări - 1 punct; dacă e nevascularizat - 0 puncte; dacă este vascularizat - 1 punct… Şi se adună, se cheamă scorul TI-RADS, la sân se cheamă BI-RADS. Şi dacă scorul este mai mare de 4, pacientul trebuie îndrumat către puncţie. Dacă scorul e mai mare de 6, pacientul e îndrumat direct la intervenţie chirurgicală, nu mai pierdem vreme cu puncţie. Dacă scorul este 3 pacientul trebuie urmărit... În funcţie de aspectul ecografic, dar bineînţeles că ecografia trebuie făcută de un medic care se pricepe la ecografia de tiroidă şi cu un aparat cât de cât ok“, mai spune medicul.

După pandemie, mulţi noduli mari

Un prim răspuns la întrebarea – este sau nu cancer? – se obţine chiar în timpul operaţiei, când are loc examenul extemporaneu, o analiză la microscop a structurii părţilor care sunt îndepărtate. „Extemporaneul nu este la fel de fidel ca examenul acela care vine după 14 zile de stat la parafină, dar este foarte bun, pentru că vede în timp real. Şi la sân se practică asta. Atunci, doctorul poate da verdictul: «carcinom papilar, trebuie să scoatem toată tiroida, să scoatem toţi ganglionii». În funcţie de acest examen, care durează 10 minute, în timp ce operează, se ia decizia“, explică dr. Triţă.
Şi în cazul nodulilor tiroidieni se întâmplă ca anumiţi pacienţi să ajungă foarte târziu la specialist, cu aceeaşi explicaţie – nu a durut.

„La tiroidă sunt unii noduli vizibili, pacientul îi observă, dar să zicem că îi ignoră o mare perioadă, tot pe principiul «nu mă doare, nu mă supără nimic, de ce să mă duc?». Unii sunt descoperiţi întâmplător, alţi pacienţi, tot mai mulţi, vin să «se caute» gândindu-se că mama sau altă rudă apropiată a avut o problemă, ceea ce este foarte bine. Dar, trebuie să recunosc, cel puţin acum, după pandemie, am văzut la ecograf foarte, foarte multe guşi nodulare şi cu noduli mari. Probabil pacienţii ar fi venit mai devreme, dar s-au temut. Cu pacienţii cronici am mai vorbit la telefon, dar ecografie la telefon sau online nu ai cum să faci“, a mai spus medicul. 

Vă recomandăm să citiţi şi:

Iodura de potasiu. Care sunt riscurile administrării neavizate. Medic: „La copiii foarte mici există o formulă de dizolvare“

Dr. Gabriel Mitulescu: „Singura şansă reală de supravieţuire în cancerul pelvin local avansat este operaţia. Chimioterapia este ineficientă“

Slatina



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite