Noaptea minţii: Darius Vâlcov a încercat să se autodenunţe, dar „amicul” Daniel Bărbulescu i-a luat-o înainte
0
Pe măsură ce trec zilele ies la iveală noi detalii halucinante din dosarul instrumentat de DNA fostului ministru al Finanţelor, Darius Vâlcov. De după gratii, acesta a încercat orice să scape de arest. Un referat al DNA relevă că Vâlcov a făcut un autodenunţ în care a recunoscut o parte din acuzaţii, document unde l-a menţionat şi pe colegul de partid Daniel Bărbulescu. Din păcate, Vâlcov s-a trezit târziu: “amicul” Bărbulescu îl turnase primul.
Unul din referatele procurorilor DNA relevă că Vâlcov (aflat după gratii în prezent până pe 24 aprilie cel puţin) a încercat, la începutul acestei luni, să-şi îmbunătăţească situaţia juridică făcând un “autodenunţ-denunţ” în care l-a menţionat şi pe colegul su de partid, deputatul Daniel Bărbulescu, prieten şi partener de afaceri după cum au aflat procurorii, deşi avea şi el interdicţii în acest sens fiind parlamentar din anul 2008. Din păcate, fostul edil de Slatina din perioada 2004-2012 s-a trezit târziu, acesta aflând cu stupoare că a făcut degeaba autodenunţul deoarece bunul său “amic” Bărbulescu, care îi este şi fin, "îl turnase" primul cu doar câteva zile înainte.
Astfel, Daniel Bărbulescu ar fi, până la urmă, cel care a dezvăluit că există deja celebrul seif cu comori al lui Vâlcov şi locul unde se află el, nicidecum Theodor Berna, denunţătorul iniţial a lui Vâlcov. Dar autodenunţul lui Vâlcov a avut partea lui bună: a dezvăluit lucruri interesante despre afacerile sale şi că acesta era perfect conştient că încălca legea.
În referatul procurorilor DNA, autodenunţul senatorului pesedist Darius Vâlcov făcut pe 1 aprilie a.c. este detaliat ca la carte cu nume şi alte amănunte interesante ce ar dovedi apetitul acestuia pentru îmbogăţire rapidă deşi, după cum se va vedea în cele ce urmează, a încercat să ascundă acest lucru prin exprimări care mai de care mai “ceţoase”, menite a-i încurca pe anchetatori şi a-i pune în încurcătură. Cu toate acestea, atât procurorii DNA, dar şi judecătorii ÎCCJ, nu au căzut în capcana fostului edil de la Slatina.
Redăm mai jos fragmentul din referatul DNA: "VÂLCOV DARIUS BOGDAN a formulat un autodenunţ în care a precizat că, în cursul anului 2012, după ce şi-a dat demisia din funcţia de primar, a avut o discuţie cu BĂRBULESCU DANIEL IONUT, BARBULESCU ANDRA LOREDANA, ŞUŞALĂ LUCIAN PETRUŢ, ŞUŞALĂ MIHAELA şi GUŞATU ANCA, despre înfiinţarea unor firme şi dezvoltarea afacerilor în funcţie de abilităţile fiecăruia. În cadrul respectivelor discuţii, inculpatul le-a spus că îi poate împrumuta cu bani pentru a-i folosi în dezvoltarea afacerilor, dar în timp doreşte să îi fie returnaţi. Cu privire la provenienţa banilor, inculpatul a precizat că aceştia proveneau de la cele trei nunţi şi un botez, dar şi din banii cash pe care îi avea în casă. Tot atunci, persoanele menţionate au propus inculpatului, iar acesta a acceptat, ca o parte din profitul obţinut să-i fie remis acestuia. Cu ocazia audierii în calitate de suspect, VÂLCOV DARIUS BOGDAN a recunoscut, în parte, anumite discuţii pe care le-a avut cu BĂRBULESCU DANIEL, BĂRBULESCU ANDRA LOREDANA şi ŞUŞALĂ LUCIAN PETRUŢ, dar le-a plasat în contextul unor sfaturi <prieteneşti> pe care le-a dat celor trei în legătură cu înfiinţarea şi dezvoltarea unor afaceri. De asemenea, inculpatul nu a negat faptul că a remis sume de bani acestora, dar le-a justificat ca fiind împrumuturi, urmând ca banii să îi fie returnaţi de către aceştia pe măsură ce obţineau profit, iar la un moment dat să primească o cotă parte din afaceri. Totodată, inculpatul a recunoscut acuzaţiile care i-au fost aduse în sensul că <societăţile pe care eu le-am împrumut şi la care urma să fiu beneficiar al unei cote părţi din profit, au desfăşurat activităţi comerciale, calitate în care eu eram incompatibil conform statului pe care îl aveam>" (sblnr.red.).
În denunţul depus la DNA, Daniel Bărbulescu a susţinut că, în vara anului 2011, fostul primar al Slatinei i-a propus să înfiinţeze o firmă de cadastru, una de contabilitate şi un birou de avocatură. Pentru înfiinţarea, administrarea şi dotarea celor trei firme, Darius Vâlcov i-ar fi dat lui Bărbulescu, în mai multe tranşe, suma de aproximativ 1.500.000 lei, propunându-i acestuia ca, după ce vor fi amortizate costurile, el să devină partener cu un procent de 20% la firma de cadastru şi 40% la celelalte două firme: “Martorul BĂRBULESCU DANIEL a precizat că, în vara anului 2011, VÂLCOV DARIUS BOGDAN i-a spus să înfiinţeze 3 societăţi comerciale, respectiv o firmă de cadastru, o firmă de contabilitate şi un birou de avocatură, folosind, pentru capitalul social şi investiţiile necesare înfiinţării celor 3 afaceri, sume de bani furnizate de acesta în valoare de aproximativ 1.500.000 lei noi, urmând ca, după recuperarea banilor necesari investiţiei, să devină partener în cele trei afaceri. Astfel, martorul a înfiinţat S.C. CONTIS CONSULTING COMPANY S.R.L. – firma de contabilitate, S.C. MILLENIUM TOPHOGRAFICA S.R.L. – firma de cadastru şi Societatea Civilă de Avocaţi Ciobanu şi Asociaţii”.
Denunţătorul Ionuţ Daniel Bărbulescu a declarat că, “în timpul discuţiilor preliminare, Darius Vâlcov a scris olograf, pe mai multe coli A4, un plan de afaceri în care erau menţionate estimările privind cheltuielile şi veniturile, precum şi procentele care le reveneau fiecăruia în urma derulării celor trei afaceri. (…) Referitor la justificarea cheltuielilor faţă de Vâlcov, denunţătorul afirmă că îi prezenta periodic acestuia documente justificative sau situaţii sumare a banilor cheltuiţi”.
Cât a durat prietenia dintre Vâlcov şi Bărbulescu
Cum spuneam, Vâlcov s-a trezit târziu cu “autodenunţul-denunţ” deoarece bunul său “prieten” - dar şi fin, Daniel Bărbulescu (traseist convins – PSDR, PSD, PDL, PSD), l-a trădat primul. Cel care “l-a dat în gât” pe Vâlcov este, pentru necunoscători, nimeni altul decât cel pe care însuşi Vâlcov s-a zbătut să îl aducă în PDL de la PSD în vara anului 2008 - spre surprinderea tuturor, cu doar două săptămâni înainte de primul tur al alegerilor locale. Bărbulescu avea, la acea vreme, primul său mandat de deputat “în buzunar” pe listele PSD – unde era membru vechi, dar, din motive necunoscute la respectivul moment - până acum, acesta avea să schimbe brusc macazul chiar către duşmanii politici pe care până atunci îi criticase în termenii cei mai duri, în frunte cu Darius Vâlcov, preşedintele organizaţiei judeţene a PDL. Acum s-a aflat şi care a fost motivul transferului politic-surpriză al ultimilor ani din judeţul Olt: banii.
Avocat de profesie (ca şi Vâlcov dealtfel, posesor a două diplome – jurist şi economist), Bărbulescu a aflat că DNA este pe urmele sale, astfel că s-a grăbit cu denunţul la autorităţi pentru a nu fi inculpat şi a ajunge coleg de celulă cu Vâlcov, deşi afacerile le-au făcut împreună. Acelaşi referat al DNA relevă că atât Daniel Bărbulescu, dar şi soţia acestuia, Andra Loredana, au făcut denunţuri separat şi au predat procurorilor un seif şi un colet despre care au afirmat că aparţin inculpatului Darius Vâlcov. În urma desigilării, care a avut loc în data de 23 martie a.c., în seif au fost identificate următoarele valori devenite deja celebre: 90.000 dolari; 1.323.850 lei; trei lingouri de aur în greutate totală de 3 kilograme, iar în colet au fost identificate:
- un tablou cu ramă aurie, având pe spate aplicate trei etichete cu următoarele menţiuni: „cornette de saint cyr 110810/35”, „cornette de saint cyr maison de ventes art moderne 28 mars 2013”, „cornette de saint cyr maison de ventes 667”, iar pe ramă este aplicată o menţiune olografă indescifrabilă – „Renoir”, o etichetă cu menţiunea 1423, iar pe ramă este înscris numărul 1423;
- un tablou cu ramă auriu şi negru, protecţie din geam de sticlă, având pe spate aplicat un autocolant inscripţionat „TAJAN REF. 8551416 artiste Cocteau Vente Photo FF”, iar ambalajul în care se afla tabloul a avut aplicată o etichetă inscripţionată „LOT 4020JEAN COCTEAU (1889-1963), maşina de scris – creion pe hârtie/21x13,5 cm semnat, achiziţionat TAJAN PARIS Colecţie privată”;
- o pictură pe lemn, având aplicată pe spate o etichetă cu menţiunile „CUI RO 329292 J40 9274/1991”, iar ambalajul în care se afla tabloul a avut aplicată o etichetă inscripţionată „LOT 3025 AUREL ACASANDREI (1939-2006) Roboţii-Ulei pe lemn/32x20,5 cm. semnat, autentificat. Colecţie privată”.
Tactica lui Vâlcov de a se îmbogăţi rapid
Referatul DNA indică firmele înfiinţate de Vâlcov prin intermediari încă de pe vremea când era primar al municipiului Slatina, apoi senator (din decembrie 2012, n.a.) şi ministru al Finanţelor, pe numele partenerilor săi, au fost: Contis Company SRL Slatina, Contis Consulting Company SRL Slatina, Millenium Tophografica SRL Slatina, Societatea Civilă de Avocaţi “Ciobanu şi Asociaţii”, SC Enero Prod SRL Slatina (Olt TV), SC City Hotel & Lounge SRL Slatina (corpul lateral al Casei Tineretului dinspre Policlinca Veche din Slatina), SC Rupiah SRL Slatina.
Procurorii spun că, prin aceste firme, Vâlcov a făcut operaţiuni financiare ca acte de comerţ prin intermediul unor persoane legal învestite în acest sens, incompatibile cu funcţiile deţinute - respectiv cele de primar, senator, ministru. Totodată, Vâlcov ar fi încheiat tranzacţii financiare utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, respectiv a achiziţionat pe când deţinea funcţia de primar, prin intermediul SC Rupiah SRL Slatina, un imobil situat în centrul istoric al municipiului Slatina - pe strada Lipscani, ştiind sigur faptul că, în cursul anului următor, respectiva stradă urma să fie reabilitată, lucru care s-a şi întâmplat.
Vâlcov şi Prina - împreună şi la bine, şi la rău
Reamintim că, în acelaşi dosar al lui Vâlcov, sunt implicaţi şi Minel Prina, urmaşul fostului ministru de Finanţe pe “tronul” Slatinei, precum şi Lucian Şuşală, fost şofer al lui Vâlcov, uns apoi de acesta director al unei firme aflate în subordinea municipalităţii slătinene condusă de acelaşi Vâlcov, SC Imobiliare Consloc SRL, adică firma de ridicări maşini din oraş. Dintre cei doi, Prina se află în ipostaza cea mai ingrată, el având deja la activ o condamnare tot pentru fapte de corupţie de patru ani închisoare cu suspendare. Mai exact, el a fost acuzat şi găsit vinovat, în decembrie 2012, că a participat la trucarea mai multor licitaţii pe vremea cât a ocupat funcţia de administrator public al Primăriei Slatina.
Interesant la Prina este că episodul condamnării sale este demn a fi menţionat la capitolul “Gafe” în cărţile de Drept. Astfel, în afară de condamnarea la patru ani ani cu suspendare, el s-a ales totodată şi cu interzicerea mai multor drepturi timp de şase ani, printre care şi acela de a fi ales sau "de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat", lucru normal având în vedere că fusese găsit vinovat de fapte conexe celor de corupţie pe care le săvârşit tocmai într-o funcţie publică. Prin urmare, deşi Prina nu mai avea voie să candideze pentru vreo funcţie politică, el a făcut-o totuşi deoarece judecătorii de la Curtea de Apel Craiova care au redactat sentinţa definitivă în cazul său au greşit… o cifră la un articol de lege privind interdicţiile la care este supus un condamnat: în loc de articolul 64 Cod Penal, ei au scris “61”. Articolul 61 se referea la drepturile privind eliberarea condiţionată, iar articolul 64 se referea exact la interzicerea dreptului de a fi ales în funcţii publice. Cu această sentinţă scrisă greşit şi profitând de portiţa legală, Minel Prina şi-a depus, la 12 ianuarie 2013, dosarul de candidatură pentru funcţia de edil al Slatinei lăsată liberă de Darius Vâlcov, chiar dacă, după trei zile de la depunerea candidaturii, judecătorii au rectificat eroarea materială. Răul fusese făcut: Prina obţinuse dreptul de a candida, acesta câştigând ulterior şi mandatul de primar pe listele PSD. Acum, Prina este arestat la domiciliu în dosarul prietenului său, Darius Vâlcov.
Vă mai recomandăm pe acelaşi subiect:
Edilul Slatinei, Minel Prina, suspendat pe perioada arestării la domiciliu
Se încarcă comentariile...
