Misterul culorii negre a vaselor de lut admirate la toate târgurile. „Mi se pare că focul scoate destule culori, nu trebuie să-i mai adaug eu“

Misterul culorii negre a vaselor de lut admirate la toate târgurile. „Mi se pare că focul scoate destule culori, nu trebuie să-i mai adaug eu“

Vasele capătă culoarea neagră datorită tipului de ardere, a explicat arheologul FOTO: arhiva personala Lucian Truţă

Meşterii populari fac, adeseori, demonstraţii prin târguri folosind roata olarului, cea care îi fascinează pe privitori. Cum se obţine, însă, culoarea acestor obiecte este un lucru pe care puţini îl cunosc.

Târgurile meştrilor populari adună în orice colţ de ţară un public numeros, iar întrebările legate de procesul obţinerii acestor minunăţii nu sunt puţine.  În cazul meşterilor olari, parte din proces este la vedere, pentru că meşterii, care fie că folosesc roata, fie modelează lutul doar cu mâinile, nu se feresc să risipească din mister. O altă parte importantă însă rămâne nevăzută. Este vorba de procesul de ardere, cel care şi dă, de altfel, culoarea de bază a vaselor din lut.

Meşterii populari care înfrumuseţează creaţiile lor cu desene după modele moştenite folosesc astăzi, pentru acestea, vopsea specială, care să nu ne afecteze sănătatea. Culoarea de bază este, în schimb, dată nu de vopsea, ci de tipul de ardere.

Foarte apreciate, şi în târgurile meşterilor populari, dar şi la târgurile de artă, sunt vasele de ceramică neagră. Arheologul Lucian Truţă, ani la rând profesor la cercul de arheologie al Palatului Copiilor Slatina, astăzi arheolog în cadrul Muzeului Judeţean Olt, care a lucrat cu tinerii vase de lut arătându-le acestora întregul proces, de la procurarea lutului şi pregătirea acestuia, până la ardere,  a explicat, vorbind despre arta de a modela lutul, cum se obţine, de fapt, culoarea acestor obiecte.

„Mi se pare că focul scoate destule culori, nu trebuie să-i mai adaug eu. Sunt nuanţe de culoare pe care numai cuptoarele tradiţionale le pot da. În cuptoarele electrice toate vasele ar arăta la fel, cărămizii, n-ar avea nimic aparte, chiar dacă ar avea un decor deosebit, nu este acelaşi lucru. (...) Şi la cele negre temperatura e aceeaşi, nu contează temperatura, contează atmosfera din cuptor. Dacă folosesc un cuptor asemănător cu cele din neolitic, astea sunt cu o singură gură de foc, sunt săpate în pământ, şi se pot astupa ermetic. Tehnica asta a fost folosită şi de romani şi de daci şi de populaţiiile migratoare, şi se foloseşte şi la Marginea, în ziua de azi. Vasele acelea negre nu sunt vopsite, cum cred mai toţi, sunt negre din cauza carbonului din lemn. Vasele se ard până la un punct la fel, ca să devină roşii sau negre. Ca să devină roşii cuptorul trebuie lăsat neacoperit, să intre oxigen, şi atunci oxidul de fier din lut devine roşu. Dacă este fără oxigen, se pot întâmpla două lucruri: fie oxidul de fier, în urma unor reacţii chimice, devine oxid feros, şi devine negru, fie carbonul din lemn intră în vas. Cel mai des asta este, un fel de afumare, dar trebuie făcută la o anumită temperatură ca să rămână prinsă în pereţii vasului. Se poate face fie cu lemn, fie cu balegă, cu mai multe substanţe organice, şi este încă folosită tehnica asta“, a explicat arheologul.

CITIŢI ŞI: Tinerii care învaţă istoria experimentând metode străvechi. „Am încercat să topim cuprul, ne-am făcut arc, săgeţi, praştii“

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: