Meşterii încondeietori de pe Valea Olteţului, păstrătorii unui meşteşug aproape pierdut în Oltenia: „Nea Tudor Diaconeasa ne-a spus să nu ne abatem de la modelele lui“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Meşterii le-au arătat elevilor cum se încondeiază ouăle pe Valea Olteţului FOTO: Alina Mitran
Meşterii le-au arătat elevilor cum se încondeiază ouăle pe Valea Olteţului FOTO: Alina Mitran

Ouăle încondeiate de pe Valea Olteţului au ajuns din nou în Slatina, ca în fiecare an, meşterii Daniela Voicu şi Petre Ciobanu aducându-şi şi ucenicii pentru demonstraţii în faţa elevilor.

Tradiţionalul eveniment organizat în preajma Paştelui de Centrul Cultural pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Olt s-a desfăşurat, joi, la Colegiul Tehnic „Alexe Marin“ din Slatina, unde elevii au putut vedea „pe viu“ cum se încondeiază ouăle care, an de an, sunt premiate la cel mai mare festival de profil din ţară.

Meşterii Daniela Voicu şi Petre Ciobanu au venit însoţiţi de ucenici, în cele două ore de demonstraţii realizând zeci de ouă încondeiate.

mesteri incondeietori valea oltetului

Pentru curioşi, meşterul Petre Ciobanu, învăţător pensionar, a explicat întregul procedeu, dând detalii şi despre modelele tradiţionale folosite. Se aleg, a detaliat meşterul, de preferinţă ouă albe, se golesc de conţinut, o operaţiune deloc simplă, se curăţă cu oţet pe interior, se degresează şi la exterior, după care începe efectiv  procesul. Prima culoare folosită este galben. Se trasează modelul cu ajutorul condeiului, se vopseşte oul  folosndu-se prima culoare, iar partea care va rămâne galbenă se acoperă cu ceară. Următoarea culoare folosită este roşul. După ce s-a stabilit care sunt părţile care vor rămâne la final de culoare roşie, acestea se acoperă şi se adaugă ultimul strat de culoare, negru. La final ceara aplicată succesiv se încălzeşte şi se elimină, folosindu-se un ştergar. Ouăle încondeiate de pe Valea Olteţului poartă, tradiţional, doar aceste trei culori, fiecare cu o anume semnificaţie: galben – lumină, viaţă; roşu – jertfa Mântuitorului; negru – păcatele lumii şi/sau rodnicia pământului.

mesteri incondeietori valea oltetului

10 sunt modelele pe care meşterul Tudor Diaconeasa, celebru în toată România, care din păcate s-a stins în 2011, le-a lăsat moştenire. „Nea Tudor ne-a spus să nu ne abatem de la desenele lui, pe care le-a moştenit de la părinţi şi bunici, împrumutate, probabil, de pe vasele de lut. Recunosc, mi-am permis să le mai dau copiilor libertatea să mai încerce şi altceva, dar pentru ei, să-şi încerce puterile. Cele 10 modele sunt însă sfinte, le învaţă cu creionul pe caiet înainte să le pună pe ouă“, spune Petre Ciobanu, astăzi pensionar, învăţător la vremea la care deprindea meşteşugul de la celebrul Tudor Diaconeasa.

mesteri incondeietori valea oltetului

S-a apucat de încondeiat ouă când avea mai multe de 35 de ani, odată cu elevii pe care Tudor Diaconeasa a venit să-i iniţieze la Şcoala Călui. Generaţii de-a rândul au învăţat, apoi, acest meşeşug de la Petre Ciobanu, însă, din păcate, astăzi îl practică doar sporadic. „S-au ţinut 5-6 ani, după care au terminat şcoala, au crescut, s-au însurat, au făcut copii... Mă bucur însă că mai lucrează şi astăzi, în preajma Paştelui, pentru ei, pentru prieteni, pentru neamuri. Meşteşugul merge mai departe, nu se pierde“, spune meşterul.
„E adevărat, pasiunea nu ţine de foame, dar e mare lucru să înveţi o meserie şi mai ales s-o înveţi de la meşterii adevăraţi“, spune şi  Daniela Voicu, primul meşter încondeietor – femeie din judeţ. Ea a învăţat meseria de copil. Avea 10 ani când i-a furat, efectiv, bunicului cana cu ceară şi condeiul şi s-a apucat de treabă, pentru că fetelor le era interzis meşteşugul. Astăzi învaţă, la rândul său, alţi copii, chiar dacă mai toţi abandonează, la un moment dat, culmea, după ce obţin rezultate remarcabile, iar ouăle încondeiate de ei sunt premiate la cel mai mare festival dedicat meşteşugului, din ţară.

mesteri incondeietori valea oltetului

Meşterii sunt convinşi că în Oltenia nu vor putea egala, vreodată, performanţa meşterilor din Suceava. S-ar mulţumi, în schimb, ca modelele tradiţionale olteneşti – cocoşul, peştele, pana de păun, calea rătăcită, heruvimul, pânza de păianjen etc. - să nu se piardă. „Acolo, în Bucovina, e adevărata industrie. Dacă vezi acele mii, poate zeci de mii de ouă din sala aia... (la festivalul-concurs organizat an de an – n.r.). Dar ei asta fac tot anul, din tată-n fiu, toată familia, sub o formă sau alta. Lucrează tot timpul, vând, au comenzi, trăiesc din asta, şi trăiesc boiereşte, au relaţii cu străinii, vând şi cu mii de euro un ou de struţ. Nu toţi, pentru că se vinde şi cu 10 lei un ou, aşa, cu modelele lor, care ştiţi cum sunt, complicate, e un preţ de nimic, dar n-ai ce face. Eu m-aş bucura ca noi să reuşim măcar să transmitem acest meşteşug, să nu se piardă, pentru că, îmi spune domnul consultant că au făcut un studiu, de la Mehedinţi şi până la Marea Neagră nu prea se mai practică, am fi cam ultimii. Din ce văd, sunt bucuros, deocamdată avem resurse“, mai spune Petre Ciobanu.


 

Slatina



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite