Medicii s-au supărat pe ANAF şi refuză să mai vină în gardă la un centru de permanenţă: „Ne impozitează ca pe ultimul alviţar“

Centrul de permanenţă din Crâmpoia avea mare căutare

De mai bine de două luni, nu se mai găsesc cinci medici dispuşi să efectueze gărzi într-un centru de permanenţă din judeţul Olt, banii puţini pe care îi poate da CJAS şi impozitele mari descurajând avântul iniţial al doctorilor.

Judeţul Olt avea, până anul trecut, şapte centre de permanenţă, ţinute în viaţă cu mari eforturi de peste 10 ani - o parte, altele nou-înfiinţate. În 2016  unul a sucombat, cel de la Potcoava, iar de la începutul acestui an şi cel de la Crâmpoia s-a închis, pentru că, deşi iniţial existau şapte medici care să vină să facă aici gărzi, în timp au abandonat unul câte unul, iar când au rămas doar trei, nemaiputând face faţă gărzilor, DSP a dispus închiderea temporară.

Altfel, centrul şi-a dovedit din plin utilitatea, deservind şapte comune învecinate şi constituind soluţia salvatoare pentru cetăţenii care au de aşteptat zeci de minute o ambulanţă, dacă nu ore, atunci când urgenţa nu este majoră.

12,8 lei ora de gardă

Centrul de permanenţă de la Crâmpoia, ca şi celelalte cinci încă funcţionale în judeţ (Vişina, Brastavăţu, Baldovineşti, Osica de Sus, Dobroteasa) este întreţinut pe cheltuiala administraţiei locale. Primăriile suportă cheltuielile de întreţinere, Casa de Asigurări de Sănătate plăteşte în schimb gărzile medicilor şi asistentelor şi asigură trusa de urgenţă. Doar că banii nu mai reprezeintă o motivaţie pentru medici. O oră de gardă (într-o zi obişnuită garda are 17 ore, în week-end, 24) e plătită cu 12,8 lei pentru medic şi 8 lei pentru asistentul medical.

„Nu vă faceţi calculul aşa, pentru că noi nu luăm banii ăştia, ne impozitează ca pe ultimul alviţar, cu 55%. Păi cui îi mai convine să vină, să mai dea bani şi pe transport până aici şi să plece cu mai nimic?! La banii ăştia se mai acordă 2,1 lei/oră pentru medicamente, dar dacă ai o gardă cum mi s-a întâmplat astă vară, să vină înţepaţi de viespi 30 şi ceva, am consumat nu ştiu câte cutii de hemisuccinat, a 25 de lei, nu vii cu bani de-acasă, de fapt? Iar când vin cei de la ANAF te tratează ca pe buticar. Au găsit 120 de miliaone lei vechi în cont şi-mi spun că sunt banii mei, deşi eu stau şi le explic ce se întâmplă de fapt, că banii sunt pentru toţi. Nu vă mai spun că pentru faptul că s-a depăşit nu ştiu ce plafon, cu ceea ce am încasat toţi, nu eu singur, plătesc nu ştiu ce taxă de solidaritate la Pensii, o nebunie“, explică medicul Alexandru Florescu, cel care a asigurat coordonarea centrului de permanenţă încă de la deschidere, în noiembrie 2013.

Pe de altă parte, medicii care lucrează în cadrul Serviciului Judeţean de Ambulanţă Olt şi care acceptaseră la început să vină în gardă şi în centrul de permanenţă (centrul a pornit cu trei medici de ambulanţă şi patru medici de familie) au acum motive serioase să opteze pentru garda la ISU, instituită de la sfârşitul anului trecut şi plătită regeşte faţă de banii din centru.

„Eu îi înţeleg şi pe oamenii ăştia şi nu poţi să-i obligi. La ISU câştigă şi 800 de lei pe-o gardă, nu se compară. Noi am stabilit, împreună cu preşedintele CJAS, să-i chemăm pe medicii de familie din zona arondată centrului şi să mai avem o discuţie, să-i determinăm să vină. De obligat, însă, nu-i poţi obliga, pentru că sunt SRL, fac ce vor, poate îşi fac şi ei calcule şi atunci ajung la concluzia că nu-şi permit să piardă noaptea“, a declarat directorul Direcţiei de Sănătate Publică Olt, dr. Talia Cincă.

„Vine la mine la uşă cu mâna tăiată, cu copilul cu temperatură, 40 de grade, nu pot să-l trimit acasă“

De utilitatea centrelor de permanenţă, culmea, nu se îndoieşte niciun reprezentant al vreunei instituţii, pentru că în mediul rural, mai ales după restructurarea, în 2011, a reţelei spitaliceşti (şi desfiinţarea, în Olt, a Spitalului Drăgăneşti şi fuzionarea Spitalului Scorniceşti cu SJU Slatina), singura opţiune după ce medicul de familie şi-a terminat programul este, în lipsa permanenţei, ambulanţa. Mai mult, pacienţii neasiguraţi nici în timpul zilei nu se mai adresează medicului de familie, vin direct în gardă. „Eu nu plec, vara, din cabinet până la ora 22,00, dar eu am avantajul că locuiesc aici. Acum, vine la mine cu mâna tăiată, cu copilul cu temperatură, cu 40 de grade, ce să-i fac, să-l trimit acasă?“, explică medicul Florescu, cel care dă asigurări că în urma discuţiilor purtate cu mai mulţi colegi are speranţe că centrul se va redeschide curând.

„Îl redeschidem, e o chestiune de zile“

Pe perioada cât centrul nu a funcţionat, administraţia locală s-a ocupat de reparaţii. S-a revopsit, s-a igienizat, gresia a fost înlocuită cu linoleum specific unităţilor sanitare. „Noi am profitat de tot timpul ăsta şi am pus la punct totul. Este o chestiune de zile redeschiderea, din discuţiile pe care le-am avut, mai sunt ceva formalităţi de îndeplinit. În cele din urmă am găsit înţelegere la medici“, a declarat primarul comunei Crâmpoia, Ionel Mirea.

Problema centrului a fost însă anterior adusă la cunoştinţă şi ministrului Sănătăţii, printr-o interpelare în Parlament a senatoareai Siminica Mirea, doar că soluţia a venit tot local.