Medicii anticipează blocaje mari în sistemul informatic, de la mijlocul lunii: „Va fi dezastru, era şi fără acest dosar electronic“

Cozile specifice zilelor în care „cade“ SIUI vor fi mai dese, sunt de părere medicii FOTO: Alina Mitran

Pacienţii asiguraţi au aşteptat din nou, în ultimele două zile, cu orele la uşile medicilor, însă furnizorii de servicii medicale preconizează  probleme chiar mai mari de la mijlocul acestei luni, când devine obligatorie evidenţierea serviciilor medicale în dosarul electronic de sănătate (DES).

După săptămâna de blocaj total a sistemului  electronic de evidenţă a asiguraţilor, de la mijlocul lunii trecute, noiembrie a început tot cu nervi pentru medici şi pacienţi deopotrivă. Sistemul s-a blocat din nou ore bune şi, deşi problema a fost sesizată peste tot în ţară, CNAS nu a mai recunoscut deficienţa, astfel încât medicii să ie păsuiţi cu evidenţierea serviciilor în programul informatic şi pentru aceste zile cu neajunsuri. Crunt este, spun medicii, că de la mijlocul acestei luni, când ar trebui să devină funcţional şi dosarul electronic de sănătate (DES) (dosarul ar fi trebuit completat încă din 2014), cel mai probabil starea se va agrava, DES fiind de fapt a patra componentă a aceluiaşi sistem care dă rateuri de luni de zile.

„Se laudă cu economii în sistem, dar le-au făcut pe seama noastră“

Pentru că vocile celor care reclamă modul de funcţionare a sistemului electronic sunt din ce în ce mai numeroase, iar acordarea serviciilor off-line a fost anevoioasă, în timp ce încărcarea ulterioră a aceloraşi servicii pe platformă nu s-a reuşit în termenii stabiliţi prin contractul cu CJAS, medicii au fost înştiinţaţi că au mai mult timp la dispoziţie pentru raportarea tuturor acelor servicii prestate în zilele în care sistemul n-a funcţionat. Mai mult, s-a stabilit ca astfel de „păsuiri“ să se acorde, prin ordin de ministru, de fiecare dată când apar probleme în sistem. „Ei s-au pus la adăpost, sunt acoperiţi acum. E voba de acele zile de la mijlocul lunii octombrie în principiu, însă pentru disfuncţionalităţile de ieri şi de astăzi, deşi au venit semnale din toată ţara, nu s-a mai vorbit. Singurii care au de pierdut suntem tot noi. S-au lăudat cu economii de sute de mii de euro, însă în cea mai mare parte sunt servicii pe care nu ni le-au mai plătit“, spune dr. Viorel Rădulescu, preşedintele Societăţii Medicilor de Familie Olt.

„Nu este o zi în care să nu te confrunţi cu o chestie din asta în dungă“

După câteva luni de coşmar, în care zi de zi medicii care îi consultă pe pacienţi se trezesc ba că sistemul nu recunoaşte cardul de asigurat, ba că nu se poate lista reţeta, ba că nu pot verifica dacă pacientul mai este sau nu asigurat, furnizorii de servicii medicale au în faţă o altă provocare: dosarul electronic de sănătate, care ar trebui să înceapă să funcţioneze de la mijlocul acestei luni.

Teoretic, dosarul electronic poate fi iniţializat de către orice furnizor de servicii medicale. De la acel moment, pentru pacient, fie el asigurat sau neasigurat, va exista o „amprentă“ a fiecărui serviciu medical de care beneficiază. Mai mult, şi furnizorii care nu sunt finanţaţi de CJAS au obligaţia să implementeze acest sistem, astfel încât dosarul virtual să fie imaginea fidelă a serviciilor de care pacientul a beneficiat.

Doar că în acest proces destul de complicat se ridică deja o groază de întrebări. Medicii de familie şi-au pus, de exemplu, problema dacă nu cumva încalcă anumite legi atunci când încarcă în sistem informaţiile pe care le deţin despre pacient. Pacientul ar trebui să-şi dea acordul informat, iar faptul că acceptă iniţializarea unei matrici pe baza căreia ulterior se va opera în dosar ar însemna tocmai că şi-a dat acest acord. Medicii nu ştiu, în schimb, ce să facă dacă pacientul spune „NU“, unde să consemneze refuzul şi dacă pot merge mai departe în procesul de acordare a respectivului serviciu.

„Adevărul este că ne-am cam săturat. Nu este zi în care să nu ne confruntăm cu o chestie din asta în dungă. Iar de la mijlocul lunii va fi dezastru“, spune medicul de familie Emilia Răileanu, care de asemenea reclamă mult prea desele probleme ale programului informatic, dar şi modul de comunicare CNAS-medic. „Acum ne-au transmis această prevedere, care se referă la perioada din octombrie în care n-a funcţionat sistemul, pe 1 noiembrie, când normal era să fim anunţaţi mai din vreme. Când să faci toate lucrurile astea, mai ales dacă sunt doi medici în cabinet, cum este cazul meu, când sistemul nu merge cu orele, pacienţii aşteaptă, înjură, nu mai au răbdare?“, mai spune medicul.

„Încă o activitate căreia va trebui să-i găsim loc“

Pentru implementarea DES se pregătesc şi unităţile spitaliceşti. Principala preocupare a fost să ceară firmei care furnizează programul informatic să asigure terenul astfel încât din 12 noiembrie datele din programul spitalului să fie încărcate automat şi în dosarul electronic de sănătate.
„În timp, aceste informaţii ne vor fi de folos, doar că nu este un beneficiu pe care să-l sesizăm acum. La acest moment reprezintă încă o activitate căreia va trebui să-i găsim loc. (...) Avem nevoie de personal suplimentar în general, ne-ar fi extrem de util să avem măcar câte un registrator pe etaj, care să gestioneze cel puţin această nouă activitate. Deocamdată vom încerca să facem totul cu personalul actual, care va avea o sarcină în plus. Nu ne va fi uşor, pentru că nu este o unitate cu 30, nici cu 350 de paturi, este o unitate mare“, a spus directorul medical al Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina, medicul Cătălin Pătru.

Dosarul electronic, obligatoriu şi pentru furnizorii plătiţi din buzunarul pacienţilor

Reprezentanţii CJAS Olt sunt mai optimişti şi spun că prevederile ordinului sunt destul de clare, iar cu puţină organizare se va trece peste problemele inerente oricărui început. Directorul pentru relaţii contractuale al CJAS Olt, Sorina Oancea, subliniază în schimb că dosarul electronic de sănătate nu-i mai priveşte doar pe asiguraţi şi nici doar pe furnizorii aflaţi în relaţii contractuale cu CAS, ci va trebui completat şi de către medicii specialişti la care pacienţii apelează plătind consultaţia.

în acest sens, potrivit unui ordin comun CNAS - MS, aceşti furnizori trebuie să se adreseze caselor judeţene cu o cerere pentru a fi înrolaţi în platforma CJAS, lucru care însă în judeţ nu s-a întâmplat. „Noi ne-am adresat Direcţiei de Sănătate Publică pentru a şti care sunt aceşti furnizori, însă niciunul nu a înaintat până acum cerere“, a spus Oancea.

Dacă pentru furnizorii finanţaţi de CJAS există, în cazul în care se abat de la normele privind completarea în dosarul electronic, şi sancţiuni, care merg de la avertisment până la procent din valoarea serviciului prestat, în cazul celorlalţi furnizori legiuitorul a fost mai blând.