Mărirea şi decăderea baronilor lui Năstase de la Olt. Marin Ionică şi Marin Diaconescu au ieşit din scenă, Rodica Stănoiu a rămas “pătată”

Mărirea
şi decăderea baronilor lui Năstase de la Olt. Marin Ionică şi Marin Diaconescu
au ieşit din scenă, Rodica Stănoiu a rămas “pătată”

Cei mai influenţi politicieni de la Olt între 2000-2004  (FOTO: Mugurel Manea)

Cei care îşi amintesc anii 2000 nu pot uita cu siguranţă acele vremuri când teama era omniprezentă şi doar puţini îndrăzneau să înfrunte “intemperiile politice”. Întreaga ţară se afla sub stăpânirea lui Adrian Năstase, care conducea cu mână de fier PSD şi întreaga ţară. Judeţele "gemeau" sub puterea sa, iar Oltul era, ca şi astăzi, un bastion de bază al partidului menţionat.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cel mai reprezentativ exponent al acelor vremuri din judeţul Olt a fost, fără doar şi poate, Marin Ionică. A fost unul dintre cei mai longevivi preşedinţi de Consiliu Judeţean pe care un judeţ din această ţară l-a avut în funcţie, Ionică conducând instituţia menţionată de la Olt în perioada 1992-2004. Acesta a fost şi subprefect de Olt într-o vreme şi, ulterior, chiar prefect, ba chiar şi deputat PSD. Mai exact, a fost deputat doi ani în primul parlament postrevoluţionar. Nimic nu se mişca în judeţ fără ştirea lui, indiferent că vorbim despre angajări, licitaţii etc. Şi-a propulsat pe funcţii oamenii de încredere, pe care i-a ajutat să ajungă fie în administraţia publică autohtonă, fie la Bucureşti.

Potrivit “obiceiului”, Ionică a condus ani buni şi filiala PSDR/PSD Slatina, apoi pe cea judeţeană, poziţii care l-au avantajat şi l-au adus în centrul atenţiei conducerii centrale de la Bucureşti a partidului. Surprizele neplăcute pentru el au apărut în primăvara lui 2004, când în presa locală au început să apară lucruri necunoscute ale afacerilor acestuia. Tot în această perioadă s-a ales cu numele “eurobaron” după ce au apărut dezvăluiri ce vorbeau despre favorizarea de către acesta a unor firme apropiate la licitaţii pe bani publici, angajarea la Consiliul Judeţean Olt a rudelor unor poliţişti şi procurori etc. Un caz devenit notoriu este cel al firmei lui Ionică, SC Galactica SRL Slatina, care a primit un credit cu dobândă subvenţionată pe fonduri PHARE de la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Olt (AJOFM) în sumă de 49.890 euro pentru angajarea de şomeri. Clauzele contractuale nu au fost însă respectate, motiv pentru care a fost amendată de inspectorii prefecturii, AJOFM, Inspecţiei Teritoriale de Muncă şi Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Olt.

Marin Ionică a pierdut surprinzător alegerile pentru un nou mandat în fruntea Consiliului Judeţean Olt în vara lui 2004, moment în care a intervenit declinul pentru acesta. Încet-încet, el a început să dispară “din peisaj”, ajungând ca, în 2007, să treacă în tabăra adversă – PD (L), partid din partea căruia, în vara 2008, va încerca iarăşi marea cu degetul pentru a reveni în fruntea administraţiei judeţene. Locuitorii judeţului nu vor uita însă fariseismul lui Ionică şi va pierde şi de această alegerile “la mustaţă” cu nici 800 de voturi în faţa candidatului partidului pe care l-a reprezentat peste 14 ani în judeţul Olt – PSD, este vorba despre actualul ocupant al funcţiei menţionate, Paul Stănescu. Ionică a rămas însă în PDL şi a trebuit să se mulţumească cu o banală funcţie de consilier judeţean, la care a renunţat în luna august 2014. La nici două luni de la acest moment, “Eurobaronul”, acum în vârstă de 64 de ani, revenea în PSD, adică în partidul pe care l-a condus ani la rândul şi, apoi, l-a hulit.

Marin Diaconescu, singurul prefect nedemis

Marin Diaconescu (n. 1943), profesor de chimie din orăşelul Balş, a fost unul dintre cei mai reprezentativi politicieni în perioada analizată în materialul de faţă 2000-2004. Având o statură impresionantă - aproape 2 metri, acesta a dominat viaţa politico-administrativă din judeţul Olt de după Evenimentele din 1989 şi până cam în 2004, când a început declinul membrilor de la vârful PSD din peisajul autohton. Ca şi colegul şi prietenul său de partid anterior menţionat. Marin Ionică, Marin Diaconescu a condus cu mână de fier organizaţia judeţeană a PSDR, ulterior PSD. A fost, mai întâi, vicepreşedinte al PDSR Olt între 1992-1995, apoi preşedinte din 1995 şi până în ianuarie 2005.

A ajuns în Parlament încă din anul 1992, când a fost ales deputat, fotoliu pe care l-a abandonat în 1993 pentru scaunul de prefect al judeţului Olt, demnitate deţinută până  în anul 1996. Între 1996-2000 a fost consilier parlamentar, apoi, iarăşi, a fost ales deputat în 2000, dar a plecat în 2001 prin demisie pentru a fi încă o dată prefect la Olt până în 2004. În fapt, puţină lume a observat că Marin Diaconescu a fost singurul prefect din judeţ şi unul dintre puţinii din ţară care şi-a dus la capăt două mandate de prefect fără a fi demis. Vremurile au fost prielnice şi a mai prins un mandat de deputat în legislatura 2004-2008, care a fost şi ultimul. Nu a rămas însă la PSD, ci a trecut la PRM din anul 2006. S-a retras în oraşul natal.

Gheorghe Păunescu, primarul-fantomă

Nu putem trece de intervalul analizat în materialul de faţă, 2000-2004, fără să amintim despre Gheorghe Păunescu, fostul primar de tristă amintire al municipiului Slatina, capitala judeţului Olt. Născut la Craiova la 28 decembrie 1951, absolvent de Horticultură, acesta a fost şeful Sectorului de Gospodărire Comunală Slatina pentru un an. Până în 1993 a fost mebru FSN, apoi a trecut la Partidul Democrat. A fost ales primar al Slatinei în anul 1994 sub sigla PD, apoi a sărit la PSDR, “partidul-mamut” al ţării, ca şi în prezent. Aici, el a fost preşedinte al filialei slătinene a partidului.

Gheorghe Păunescu a condus Slatina până în vara anului 2004, când a fost învins de mult mai tânărul Darius Vâlcov (PD), care avea pe atunci doar 27 de ani şi va conduce oraşul până în 2012 (acum, Vâlcov este ministru al Bugetului în guvernul Ponta, n.a.). Domnia lui Păunescu în fruntea administraţiei slătinene a luat sfârşit brusc ca urmare a faptului că acesta nu a schimbat mai nimic în Slatina cât a fost primar, oraşul reşedinţă de judeţ arătând neschimbat pe tot parcursul “domniei” sale. Nu mai vorbim despre angajările în cadrul instituţiei, unde nu participa mai nimeni deoarece se ştia că totul avea loc după principiul “omul şi locul”.

Păunescu a fost acuzat public, în noiembrie 2004, de către Vâlcov - cel care îi luase locul la primărie, de faptul că, a umflat mai multe facturi emise de Primărie. Printre acestea s-ar fi aflat şi o factură emisă de primărie în ziua când a aflat că a pierdut alegerile - lucrări de pietruire a unor drumuri ce erau de 6-7 ori mai mici decât lucrarea facturată. Mai exact, pe 21 iunie 2004, Primăria Slatina plătea balastarea străzii Salcâmului care, potrivit valorii facturate, ar fi trebuit să aiba peste 13.000 mp, dar, potrivit lui Vâlcov, avea în realitate sub 3.000 mp. În cazul unei alte străzi – Caracostea, s-ar fi facturat 6.900 mp, deşi aceasta are doar 1.000 mp. Cel care i-a urmat la primărie lui Păunescu mai susţinea, la acea vreme, că, din verificările efectuate doar pe anul 2004, s-ar fi facturat suplimentar de administraţia condusă de Păunescu nu mai puţin de 4,5 hectare de stradă, ceea ce ar fi adus Primăriei un prejudiciu de circa 10 miliarde lei vechi. Gheorghe Păunescu s-a retras din politică după ce a pierdut ruşinos în faţa tinerelului de atunci Darius Vâlcov, iar acum se ocupă de o firmă.

Rodica Stănoiu, declarată “colaborator al Securităţii”

Rodica Stănoiu (n.1939) este şi ea unul din numele grele ale PSD din vremea anilor 2000-2004. Membru de vază al partidului, ea a fost un apropiat al lui Adrian Năstase, senator între 1996-2000 pe listele de la Olt ale PSDR (PSD de azi), ulterior ajungând ministru al Justiţiei între 2000-2004 în cabinetul condus de Năstase. Pe data de 10 martie 2004 a fost numită de preşedintele Ion Iliescu consilier prezidenţial pentru securitate naţională, respectiv şef al administraţiei prezidenţiale. La alegerile legislative din 2004 a fost aleasă senator de Olt din partea PSD. Rodica Stănoiu a fost membră a PSD până în septembrie 2006; în luna ianuarie 2007, ea a aderat la Partidul Conservator. De atunci nu s-a mai auzit de ea.

A fost acuzată de  CNSAS că a făcut poliţie politică din anul 1963 până în 1987 şi că a semnat note informative sub pseudonimele “Sanda” şi “Georgeta”. În data de 19 iunie 2012, Curtea de Apel Oradea a respins ca nefondată contestaţia formulată de contestatoarea Rodica Stănoiu împotriva deciziei CNSAS din data de 6 februarie 2007 prin care s-a stabilit calitatea acesteia de colaborator al Securităţii, astfel că a fost confirmată decizia prin care aceasta a fost declarată colaborator al Securităţii. Rodica Stănoiu a pierdut definitiv procesul intentat Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. ”Respinge recursul declarat de Stănoiu Mihaela Rodica împotriva sentinţei nr. 213 din 19 iunie 2012 a Curţii de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat”, au stabilit magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Potrivit CNSAS, Rodica Stănoiu a dat note informative sub numele conspirativ „Sanda”, în perioada 1983-1987. CNSAS a stabilit că, între 1983 şi 1985, Rodica Stănoiu a furnizat informaţii semnate cu numele “Sanda”, iar între 1986-1987 a semnat notele informative sub numele conspirativ “Georgeta”. Rodica Stanoiu a declarat notele informative care i se atribuie nu îi aparţin şi că ar fi fost plastografiate având drept model scrisul eidin perioada de după 1990. S-a retras din viaţa publică.

 

Vă mai recomandăm:

Cel mai influent politician din Bărăganul anilor '90, trai liniştit. Doru Ioan Tărăcilă, ex-ministu de Interne, este decanul Baroului Călăraşi

Preşedintele Consiliului Judeţean Arad de pe vremea lui Năstase, un traseist de profesie

Niţulescu şi Dragnea, de la baronii lui Năstase în 2001, la cei mai aprigi duşmani în 2014

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: