Invitaţie în natură: şapte arii protejate din Olt, pe cale să intre în circuitul turistic
0
Cu aproape 3,4 milioane lei s-a făcut inventarierea, cartografierea, s-a creat baza de date cu speciile şi habitatele din şapte arii protejate din Olt şi s-a întocmit planul de management. Anul viitor se doreşte ca tot printr-un proiect european să se acceseze fonduri pentru includerea aceloraşi zone în circuitul turistic, fiind nevoie de drumuri de acces, puncte de informare, zone de campare etc.
Braniştea Catârilor (Obârşia), Pădurea Topana (Topana), Pădurea Seaca – Optăşani (Poboru), Pădurea Călugărească (Stoicăneşti), Pădurea Sarului (Bobiceşti, Găneasa, Morunglav, Piatra-Olt, Pleşoiu), Pădurea Vlădila (Vlădila) şi Pădurea Studiniţa (Studina) sunt şapte arii protejate „bătute“, în perioada 2012 – 2015, de cei care au implementat proiectul „Conservarea biodiversităţii în judeţul Olt“ (încheiat vineri prin conferinţa finală desfăşurată în sala Consiliului Judeţean Olt) cu scopul de a se inventaria speciile şi habitatele, de a se evalua starea lor de conservare şi a se propune măsuri, de a se găsi strategii de vizitare şi a se gândi strategii de management pentru perioada următoare, astfel încât bogăţia de care încă mai avem parte să rămână şi s-o putem cunoaşte.
Activitatea de peste doi ani a dus la inventarierea a 29 de specii protejate: 10 de păsari, şapte de mamifere, trei de insecte, cinci de amfibieni, trei de reptile şi o specie de plante. De existenţa celor mai multe se ştia, fără elemente concrete însă, ce a reuşit proiectul fiind realizarea unor hărţi fidele. S-a făcut şi lista problemelor din fiecare zonă, s-a şi intervenit – e cazul Pădurii Studiniţa, unde s-a plantat un gard viu pentru prevenirea distrugerii ariei protejate prin păşunat excesiv.
S-a realizat şi un plan de bătaie pentru perioada următoare, chiar dacă implică un consum însemnat de resurse financiare şi nu numai, acesta fiind motivul pentru care partenerii din proiect – Consiliul Judeţean Olt, Asociaţia „Gândeşte Verde“, Direcţia Silvică Olt – îşi doresc să se implice într-un nou proiect, prin care să se realizeze efectiv măsurile privind includerea celor şapte arii protejate în circuitul turistic, cu tot ce presupune – drumuri de acces, trasee de vizitare, zone de observare etc.
„Ne-am confruntat şi noi cu situaţia în care n-am putut vizita rezervaţia Bujorul Românesc, fiind un grup de peste 200 de persoane“
Cât de mare este bogăţia judeţului, chiar dacă pădurea reprezintă nici 10% din suprafaţa totală, vă puteţi convinge vizitând site-ul proiectului, www.bio-olt.ro. Cât de greu poate fi să ajungem să vedem toate aceste minunăţii ne explică asistentul-manager în cadrul proiectului, Adrian Lăcraru: „Ne dorim să realizăm infrastructura directă în aria de acces în aceste şapte zone. Ni s-a întâmplat chiar nouă ca în cadrul acţiunilor de conştientizare să nu putem vizita, în pădurea Călugărească, Rezervaţia Bujorul Românesc a Academiei, pentru că eram un grup mare, de peste 200 de persoane, vremea era ploioasă în perioada de înflorire, iar accesul nostru acolo ar fi pus în pericol speciile, efectiv. Ni s-a întâmplat şi în 2014 şi în 2015. Ni s-a întâmplat în alte zone să ajungem până la margine, unde drumul era practicabil, şi să ne dăm seama că mai departe putem înainta doar cu tractorul“, a declarat Adrian Lăcraru.
Un alt mare câştig al proiectului este că aproape 2.000 de copii, din zeci de localităţi, s-au implicat activ. Au vizitat zonele, au plantat pomi, au scris eseuri, au realizat lucrări plastice şi, cred partenerii de proiect, au prins drag de natură, atât de mult încât îi vor molipsi şi atenţiona şi pe cei din jur.
„Totul se bazează pe educaţie, pe constrângere poţi face foarte puţin!“
Reuşita continuării paşilor importanţi făcuţi în acest proiect ţine de multe variabile. Planurile de management pentru cele şapte zone sunt în stadiul în care aşteaptă avizarea Ministerului Mediului, după care vor avea putere de act normativ. La fel de important este ca ceea ce-au văzut şi au făcut cei implicaţi, să transmită mai departe. „Noi am propus măsuri clare pentru etapa a II-a, implementarea. Este nevoie de conservarea exemplarelor mature, sunt trei specii de insecte care au nevoie de lemn mort, în acest sens venind cu propunerea ca la fiecare hectar să existe 5-6 arbori uscaţi, se impune reducerea tăierilor şi regenerarea naturală a pădurii... Sunt multe măsuri, multe acţiuni, însă totul începe cu educaţia, totul se bazează pe educaţie, pe constrângere poţi să faci puţin“, a declarat Adriel Coteţ, reprezentantul Direcţiei Silvice Olt.
Judeţul Olt are 54.000 hectare de pădure, care reprezintă sub 10% din suprafaţa totală, o medie inferioară celei naţionale, conservarea a ceea ce există fiind cu atât mai importantă.
Se încarcă comentariile...
