Incendiu la istorica mănăstire Brâncoveni-Olt

Mănăstirea Brâncoveni din judeţul Olt, un simbol al istoriei...

Pompierii din comuna Osica, judeţul Olt, au intervenit în această dimineaţă, la primele ore ale zilei, pentru a stinge un incendiu produs în incinta mănăstirii Brâncoveni, unul dintre simbolurile religioase ale judeţului şi nu numai datorită vechimii sale. Din fericire, au fost pagube materiale, fără răniţi.

Personalul vechii mănăstiri Brâncoveni aflată pe DN 64, la aproape 20 de kilometri de municipiul Slatina, a trecut prin clipe de spaimă în această dimineaţă după ce au fost treziţi de un incendiu. La locul incendiului au intervenit de urgenţă efectivele Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) "Matei Basarab" Olt dislocate în cadrul subunităţii din comuna Osica, cea mai apropiată de obiectivul afectat de incendiu. Ei au acţionat cu o autospecială de stingere cu spumă şi apă. În ciuda eforturilor acestora, care au încercat timp de aproape două ore să stingă incendiul, au existat pagube însemnate. Semnalat în incinta mănăstirii în jurul orelor 05.30, respectiv într-o anexă unde se prelucrează lumânările, flăcările au distrus camera cu pricina, asamblată din panouri sandwich şi tablă drept acoperiş. Mănăstirea propriu-zisă şi biserica veche ridicată prin secolul XV nu au fost afectate.

“Incendiul nu a ajuns la obiectivele importante ale mănăstirii, cum ar fi biserica veche, ci a afectat şi distrus o anexă oarecum separată, din fericire, de restul corpurilor esenţiale ale mănăstirii Brâncoveni. Au ars, totodată, 200 de lumânări, 20 de tamburi de hârtie, 20 de tamburi de aţă, pliante, calendare bisericeşti, 30 kg. de ceară. Din primele verificări pe care le-am efectuat la faţa locului se pare că totul ar fi fost declanşat de un scurtcircuit electric la unul dintre echipamentele utilizate la producerea lumânărilor, respectiv la panoul de comandă al motorului utilajului ce produce lumânările pentru mănăstire. Nu au existat răniţi”, a declarat Alin Băsăşteanu, purtător de cuvânt al ISU Olt.

Începuturile vieţii monahale de la Brâncoveni se pierd în veacurile îndepărtate ale istoriei, ştiut fiind însă că mănăstirea a fost refăcută în anul 1494 de către boierii Craioveşti. Cel mai vechi document de atestare păstrat este un act de danie din 1583. Adevăratul ctitor al mănăstirii avea să fie însă un alt fiu al satului Brâncoveni, şi anume Constantin Brâncoveanu, ce şi-a petrecut aici vremea copilăriei şi a adolescenţei şi care, mai apoi, va construi biserica din piatră. Mănăstirea are o bogată colecţie de Evanghelii, icoane, manuscrise, veşminte şi tapiserii de mare valoare artistică sau istorică. Pivniţele aşezământului adăpostesc coloanele Mănăstirii Văcăreşti, demolate în anii 80 datorită dementei politici de sistematizare a lui Ceauşescu. Tot la Brâncoveni se mai găsesc şi mormintelele Doamnei Celea - bunica lui Matei Basarab, a lui Grigore Ghica, a lui Barbu Văcărescu ori a lui Radu (Popa) Şapcă, revoluţiona de la 1848, stareţ al bisericii.