Haos în jurul pacienţilor COVID. Medic de familie: „Dacă am nevoie să-i acord consultaţie strig peste gard?“
0Dacă pacienţii trataţi de COVID-19 în spitale se plâng că trăiesc „Iadul pe pământ“, cei cu forme uşoare, cel puţin la debut, monitorizaţi de medicii de familie la domiciliu, se declară învinşi de birocraţia crasă.
Pe măsură ce pandemia devine tot mai greu de controlat, iar medicilor de familie li se pregătesc noi sarcini de îndeplinit, sistemul înaintează în haos. Miile de pozitivi care apar zilnic ar urma ca, în bună parte, să fie supravegheaţi de medicii de familie (lucru care se întâmplă şi astăzi, însă nu face obiectul unui contract strict). Cea mai mare problemă este însă lipsa unor reguli clare. Nimeni nu poate spune cu certitudine care este traseul de urmat de la momentul pozitivării testului şi până la întoarcerea pozitivului „în câmpul muncii“, dacă acesta este salariat. Comunicarea DSP - medici de familie este deficitară, la fel între medici de familie şi spitale, ceea ce duce la situaţii greu de înţeles.
„Am o pacientă care a fost testată, cu teste rapide, la serviciu. Femeia îmi spune: «Nu mi-a spus rezultatul, dar mi-a spus să merg acasă. Au zis că nu e nicio problemă dacă merg acasă, să stau în medical». La serviciu i-au făcut testul, pentru că tuşea. Şi spune că nu ştie cum e, pozitiv sau negativ, doar că «avea o linie, aşa, roşie, şi alte două se vedeau mai şters». E clar că e pozitivă. Din momentul ăsta, până când ajunge să facă PCR-ul, să fie înregistrată la DSP şi să fie plasată în izolare sau în carantină, în acte, durează. Perioada asta, conform legislaţiei, e un vid aici, n-are ce să-i facă. Legislaţia trebuia să prevadă – îi dai liber zilele astea. După ce faci PCR-ul, mai durează 6 zile până când primeşti răspunsul. Sunt şi colegii, săracii, debusolaţi. A fost Congresul Naţional al Societăţii Medicinei de Familie, online, şi la final au dezbătut tot contractul ăsta pe care vor să ni-l pună pe sub nas, în care scrie că suntem obligaţi să-l semnăm – păi, dacă este contract civil, trebuie să fie cu acordul părţilor, altfel nu mai e contract civil – şi au discutat fiecare punct din ordonanţa pe care au dat-o. Există suspiciuni că s-ar putea să ni se pregătească lucruri mai puţin plăcute, adică să ne trezim că trebuie să-i vedem acasă“, a explicat preşedintele Societăţii Medicilor de Familie Olt, dr. Mihai Ungureanu. Între timp, contractul le-a şi fost transmis medicilor, cu menţiunea că „normele de aplicare se elaborează în termen de 30 de zile“. „Păi, ce facem, semnăm un contract în alb?!“, se întreabă medicii, declinând, pentru moment, „oferta“ care le-ar aduce puţin peste 100 lei, impozabili, pentru fiecare pacient monitorizat.
Chiar dacă întârzie semnarea contractului, în cele din urmă vor fi nevoiţi să o facă, altfel, au fost ameninţaţi, îşi pun în pericol contractul principal sub care sunt cu CJAS.
Cum este monitorizat un pacient pozitiv
Pentru vizitele la domiciliul pacientului, despre care se vorbeşte din ce în ce mai des, medicilor de familie le-ar trebui o dotare minimă, altceva decât un pulsoximetru. Nu este clar nici cum procedezi dacă în cadrul consultaţiei, care deocamdată poate fi făcută telefonic, constaţi că pacientul are nevoie de spitalizare. Teoretic, chemi ambulanţa, spune dr. Ungureanu, doar că va trebui să vină un echipaj special, iar din experienţa pacienţilor acest lucru se întâmplă după ore bune.
Un pacient cu test pozitiv este înregistrat la nivelul Direcţiei de Sănătate Publică, iar la finalul perioadei de 14 zile, dacă situaţia nu se complică, cumva, şi intervine spitalizarea, medicul de familie este cel care îi eliberează concediul medical, în baza deciziei emise de către DSP. În cazul persoanelor care sunt doar contact direct cu un pozitiv şi sunt carantinate împreună cu acesta ( ca regulă generală, aceste persoane nu mai sunt testate decât dacă prezintă simptome), DSP ar urma să elibereze documentul de carantinare doar după ce medicul de familie al celui izolat trimite o scrisoare medicală care atestă că a fost monitorizat pe perioada izolării. Între teorie şi practică însă apar situaţii halucinante. Uneori, trec săptămâni de la momentul recoltării probei şi cel al transmiterii rezultatului. În tot acest timp, şi pozitivii, dar şi contacţii lor, sunt liberi să facă ce îi lasă conştiinţa şi ce nu-i îngrădeşte nicio normă.
Mai mult, în aceste zile se tot fac teste pentru punerea în funcţiune a unei platforme online, Corona Forms, în care ar trebui să se regăsească datele tuturor pacienţilor cu rezultat pozitiv, date pe care fiecare verigă implicată are obligaţia să le completeze (laboratorul care a lucrat testul, DSP, medicul de familie sau spitalul etc). „Apar doar pozitivii. Nu se mai regăsesc niciunde contacţii lor, şi nici cei care vin din afară“, atrag atenţia medicii de familie, care vorbesc despre un adevărat haos în sistem, despre anchete epidemiologice care nu se mai fac, despre decizii de izolare pe care DSP uită să le mai transmită, despre concedii medicale în posesia cărora pacienţii ajung în mai mult de 30 zile, deşi legea prevede altceva etc.
Comunicarea, veriga slabă a întregului proces
Să afli că eşti infectat cu SARS-CoV-2 este o veste în stare să destabilizeze major un pacient, spune medicul Mihai Ungureanu. De obicei, oamenii află de la reprezentanţii laboratorului, iar DSP îi sună la zile bune după acest moment. În mintea unui pacient care a primit o astfel de veste se proiectează în acest interval o mulţime de scenarii. Oamenii nu ştiu ce au de făcut, cui să se adreseze, cine să-i trataze, cui să spună cu cine au intrat în contact, cine nu mai pleacă din locuinţă, în baza cărui document etc.
Cel mai mare neajuns la acest moment, consideră medicul de familie, este legat de modul de comunicare. Ar fi absolut necesară realizarea unui Ghid al pozitivului, astfel încât fiecare pacient, în funcţie de situaţia în care se află, să ştie foarte-foarte clar ce are de făcut, cărei instituţii i se adresează sau de la cine aşteaptă telefon etc
„Două lucruri trebuie să facem noi: să liniştim pacientul, pentru că, săracul, este speriat şi nu ştie ce-l aşteaptă, şi să-i explicăm ceea ce are de făcut – se adresează DSP-ului şi să aibă răbdare să primească un telefon, dar în perioada aceasta să stea liniştit că este înregistrat din data respectivă şi nu trebuie să-şi facă griji în privinţa concediului. Beleaua e că pe toţi îi ia prin surprindere (n. red. – vestea că au test pozitiv) şi, săracii, nu au nici provizii. Cei care sunt la ţară, mai ies în curte, mai stau, e altă treabă. Sunt situaţii în care nu au avut mijloace de comunicare. Oameni în vârstă, du-te şi caută-i, pe unde sunt. Şi am întrebat – ce fac, măi, nene, dacă am nevoie să-i acord consultaţie, strig peste gard şi-i arunc peste gard medicamentele? Păi, nu, consultaţie telefonică! Care telefon, că nu are! Şi dacă ar avea, nu are semnal unde locuieşte, acolo, e băgat în văgăună. Apelăm în situaţiile astea la poliţie, şi împreună cu ei... Ei s-au dus, au luat legătura, ne sunau de acolo şi ne spuneau. Noroc că avem nişte poliţişti tineri şi am găsit înţelegere. De la distanţă, peste gard – bă, nene, stai acolo, pe prispa casei! Eşti bine? Da! Anunţă un vecin, dacă e ceva, strigi la el să ne spună dacă ţi se întâmplă ceva“, a descris medicul situaţii concrete din activitatea de zi cu zi pe care o desfăşoară într-o comună din Olt.
Un alt aspect contestat de medicii de familie este reintroducerea obligativităţii folosirii cardului de asigurat pentru validarea serviciilor medicale. Într-o perioadă cu mii de infectări zilnic, cardul în sine poate deveni vector de transmisie al virusului, dincolo de pericolele la care pacienţii se expun aşteptându-şi rândul la cabinet.
„Nu prea are logică ceea ce au făcut. Sunt atâtea cazuri şi spui că se transmite prin-prin prin, la ce mă pui să folosesc acest card, că şi-aşa sistemul merge prost?! În situaţia izolaţilor au introdus o excepţie, este consultaţie la distanţă şi ai justificare, pentru că ai primit documentul de la DSP că în perioada aia a fost în izolare şi poţi să pui o bifă, consultaţie telefonică, şi ţi-o validează fără card“, a mai precizat medicul.
Ce ar trebui să conţină trusa de urgenţă
Pentru că ideal ar fi ca vestea că am contractat virusul să nu ne ia prin surprindere, l-am întrebat pe medicul de familie Mihai Ungureanu şi ce ar trebui să conţină trusa de urgenţă.
„Neapărat antitermice, paracetamol şi un antiinflamator. Nurofenul este un pic contestat, mai degrabă un alt antiinflamator, Aflamil-ul îl prefer eu foarte mult. Ei (n. red. – specialiştii din spitale) merg pe dexametazonă, care are un pic de restricţie, pentru că trebuie să mănânci mai nesărat, îţi mai şi strică digestia... Într-adevăr, e cel mai eficient antiinflamator, dar problema este că nu se mai găseşte. Vitamina C ar fi utilă (...). Şi se mai recomandă Famotidina – o protecţie pentru stomac şi care şi un efect antihistaminic. Circulă, de altfel, diverse scheme de tratament. Asta cred că ar trebui să se transmită în principal oamenilor, cum să se pregătească, cum să nu fie luaţi prin surprindere“, a mai spus medicul. Cât despre un alt supliment intens prescris celor diagnosticaţi cu COVID-19 care se tratează acasă, Vitamina D, medicul a ţinut să atenţioneze că există anumite precauţii. „La Vitamina D e o discuţie, pentru că endocrinologii nu recomandă doze mai mari de 500, maxim 1.000 de unităţi. Ei (n.red. - specialiştii care recoamndă tratamentele pentru pacienţii cu COVID-19) merg pe 2.000 unităţi pe zi, dar pe termen scurt, probabil, pentru că nu poţi nici să iei vitamina D aşa de multă, există riscul să-ţi fixeze calciul anapoda, este opinia endocrinologilor, care recomandă mai degrabă doza de 500 pe un timp mai îndelungat“, a mai spus medicul.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Teste COVID-19, la un preţ derizoriu pentru sportivi: „Nu-şi permiteau pe cele scumpe“
Se încarcă comentariile...
