Focar de pestă porcină africană declarat la 17 zile de la primele semne de boală. „Îi dau în judecată“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
În focarul de la Cungrea, patru porci au murit iar un altul a fost sacrificat la decizia DSVSA FOTO: arhiva Mihaela Nichita
În focarul de la Cungrea, patru porci au murit iar un altul a fost sacrificat la decizia DSVSA FOTO: arhiva Mihaela Nichita

În nici două săptămâni, judeţul Olt „s-a ales“ cu trei focare de pestă porcină africană în trei localităţi diferite, deşi de luni bune pesta era prezentă doar la mistreţi. Cazuri ar fi însă mult mai multe, spune proprietara porcilor din focarul de la Cungrea.

Direcţia Sanitară-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Olt a transmis miercuri, 4 august 2021, printr-un comunicat de presă, că pe teritoriul judeţului evoluează trei focare de pestă porcină africană în gospodării, în localităţile Topana, Cungrea şi Leleasca. Asta în condiţiile în care, cu doar o săptămână în urmă, nu existau informaţii publice despre niciun focar. Erau în schimb semne de boală, neluate în seamă, spune Mihaela Nichita, din Cungrea, în ferma căreia a fost descoperită pesta porcină africană. Femeii i-au murit patru porci, iar ultimul, al cincilea, a fost sacrificat în 29 iulie  „în scop de diagnostic“. Sacrificarea s-a făcut însă doar pentru că femeia aştepta rezultatele prelevate de la celelalte animale şi tot suna şi bătea la uşa DSV.

Mihaela Nichita a solicitat pentru prima dată ajutorul veterinarului cu aproape trei săptămâni în urmă, când a dat semne de boală primul porc. „Fac pete roşii pe ei, se învineţesc în zona gâtului şi li se înroşesc urechile. Şi pe pulpele din spate“, a explicat femeia, pentru „Adevărul“, încă din cursul săptămânii trecute. Animalului i s-a administrat tratament şi i s-au prelevat şi probe de sânge. Între timp, porcii au început să moară. De la al doilea porc s-au prelevat şi probe din organe, însă femeia a aşteptat zile în şir rezultatul. În cele din urmă, i s-a comunicat că este negativ pentru pestă. Alţi doi porci au dat semne, însă, de boală. Când a rămas un singur porc în gospodărie, hotărâtă să primească cel puţin răspuns la întrebarea „De ce boală mor porcii?“, dacă de ajutor nu mai putea fi vorba, proprietara s-a adresat din nou DSVSA Olt, dar şi reporterului „Adevărul”. Astfel s-a întâmplat ca în 29 iulie ultimul porc să fie sacrificat „în scop de diagnostic“. Tot atunci, directorul DSVSA Olt, Veronel Bolborea, explica faptul că există întârzieri în transmiterea rezultatelor analizelor prelevate pentru că aceste probe se lucrează în laboratorul colegilor de la DSVSA Dolj, laboratorul de la Olt fiind rezervat, de anul trecut, analizelor RT-PCR pentru SARS-CoV-2.

Din nou cea care a scos la iveală focarul, tot punând întrebări şi apelând pentru a doua oară la jurnalişti, a fost proprietara. Aşa s-au comunicat datele despre cele trei focare.

„Aşteptau să moară şi ăsta, că cică pe animalele moarte nu se dă despăgubire“

„Ei au ţinut asta pe loc, ca să confirme, negativ-negativ, să moară şi ultimul, dar eu am insistat şi am sunat la dumneavoastră şi cred că s-au speriat. Scopul ăsta a fost, al lor. Aşteptau să moară şi ăsta, că cică pe animalele moarte nu se dau despăgubiri. Dar boala e împrăştiată, toată lumea a tăiat. Ei (n. red. - medicul veterinar din sat şi personalul cabinetului veterinar) spun la lume să taie porcii să-i mănânce“, a declarat femeia. Conform spuselor Mihaelei Nichita, în sat porcii din gospodării dau în continuare semne de boală, iar oamenii taie pe capete, pentru că pesta porcină africană nu afectează omul, în schimb boala se răspândeşte foarte uşor şi decimează efectivele de porci.

„Mor pe capete. E aici o vecină, săraca, din pensia de 350 lei a dat 10 milioane vechi pe porc. S-a îmbolnăvit, îi face tratament. Se jelesc femeile alea, şi ea şi fata ei, ca Doamne-iartă-mă, pe gârlă, peste tot. Unde să declare, ştiu ele să declare?! Numai să o iau cu mine în maşină şi să le duc eu la DSV. Medicul s-a dat jos din maşină şi a zis - pune mâna şi taie-l, că n-ai ce să faci!“, a mai spus Nichita.

Femeia este, la rândul ei, nemulţumită de rezultatul demersurilor. Deşi toţi cei cinci porci erau înregistraţi oficial în baza de date, fiind crotaliaţi, ar primi despăgubiri doar pentru ultimul porc, cel sacrificat la decizia DSV. „Eu îi dau în judecată, în principiu pe asta merg, am vorbit şi cu un avocat. Nu se poate, dacă ultimul a avut, ceilalţi să aibă altceva“, spune femeia.

Un medic veterinar independent consultat de „Adevărul“ spune însă că cel puţin pentru porcii pentru care rezultatele de laborator au fost negative în ceea ce priveşte pesta nu se mai poate face nimic. „Nici n-ar putea să acorde despăgubiri, cu acele buletine negative, e caz penal“, a spus acesta.

„Au zis că până nu mai găsesc alt caz nu au ce măsuri să mă pună să iau“

Primarul localităţii Cungrea şi-a schimbat, în câteva zile, atitudinea. Dacă săptămîna trecută susţinea că ţine strict de proprietari ce aleg să facă în cazul în care li se îmbolnăvesc animalele, acum spune că îi îndeamnă pe oameni să anunţe DSVSA la primele semne de boală, pentru că li se vor preleva probe şi vor primi despăgubiri. Problema este însă că pot primi despăgubiri pentru porcii afectaţi de pestă doar proprietarii care îi au înregistraţi în baza de date naţională. Faptul că nu toţi au animalele crotaliate îi face însă ca la primele semne de boală pur şi simplu să-i sacrifice şi să pună carnea la refrigerat.

Pe de altă parte, deşi există un focar în localitate, DSVSA nu ar fi dispus administraţiei locale niciun fel de măsuri.
„Am sunat DSV-ul, m-au sunat şi ei, şi i-am întrebat ce fel de măsuri trebuie să iau. Au zis că la momentul ăsta, până nu mai găsesc alt caz, nu au ce măsuri să mă pună să iau. Au zis că numai dacă vin în zonă, să-i ajut cu buldo, sau să am dezinfectant şi toate cele. Deocamdată, nu mi-au dat niciun fel de măsură“, a declarat primarul comunei Cungrea, Cosmin Vlad, pentru „Adevărul“.

Pe de altă parte, a mai spus primarul, medicul veterinar concesionar l-ar fi anunţat că va începe inventarierea porcilor din gospodăriile din localitate, măsură, de altfel, prevăzută în planul de acţiuni în cazul evoluţiei focarului de pestă.

„Chiar azi-dimineaţă a venit doctorul veterinar la mine şi a zis că trebuie să meargă din gospodărie în gospodărie, să vadă cine are crotalii, cine... Poate unii nu au porcii cu crotalii. Nu ştiu de ce unii nu vor să-i crotalieze, dar era mult mai bine crotaliat, şi-şi luau banii pe ei în caz de boală. Am întrebat la DSV şi nu se mai sacrifică în toată localitatea acum (n. red. – la debutul epidemiei de pestă porcină africană au fost localităţi în care s-a dispus sacrificarea tuturor suinelor din comună pentru a  stinge pericolul, oamenii fiind ulterior despăgubiţi în condiţiile legii), nu au de ce să se teamă. Se  merge la gospodăria unde este pesta şi nu se mai ia la toţi“, a mai spus primarul.

Virusul rezistă peste 2 ani în carnea congelată

Răspândirea focarelor de pestă porcină africană este de nedorit pentru că produce pagube materiale deosebit de importante, chiar dacă nu îmbolnăveşte omul. Virusul pestei se extinde foarte uşor şi poate fi reactivat şi după luni bune dacă oamenii aleg să sacrifice animalele şi să consume carnea, în loc să neutralizeze animalul bolnav.

Conform informaţiilor disponibile pe site-ul oficial al ministerului Agriculturii, virusul rezistă:

• 6-10 zile în fecalele de porc;
• 10 săptămâni în cadavre;
• 3-6 luni în carnea sărată şi afumată;
• 6-12 luni în corpul căpuşelor din genul Ornithodoros;
• 18 luni în sânge la temperatura de 4ºC;
• 6 ani în sângele congelat;
• Peste doi ani în carnea congelată.
Virusul este inactivat de la 80ºC.

Cine poate fi despăgubit

Pe de altă parte, anumite temeri ale proprietarilor de animale sunt întemeiate. Cei care nu au porcii înregistraţi în baza naţională de date nu pot fi despăgubiţi. 
Conform manualului operaţional privind intervenţia în focarele de pestă porcină africană, „despăgubirile se acordă atât pentru animalele ucise în cazul măsurilor care se întreprind pentru lichidarea rapidă a focarelor de boală, cât şi pentru pagube colaterale. În cazul în care CLCB decide extinderea măsurilor de control la alte exploataţii, proprietarilor li se acordă despăgubiri în aceleaşi condiţii.

Despăgubirile se acordă atât în caz de suspiciune de boală, cât şi la confirmarea bolii. În cazul pestei porcine africane, este interzisă valorificarea produselor şi subproduselor de la animalele tăiate, ucise sau altfel afectate“.
Conform aceleiaşi surse, animalele care fac obiectul despăgubirilor trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
- Să fie deţinute cu respectarea normelor sanitar – veterinare în vigoare;
-  Să fie declarate şi înregistrate în registrul agricol şi în sistemul naţional de identificare şi înregistrare
a animalelor, în conformitate cu reglementările legale în vigoare.

Pentru a beneficia de despăgubiri, proprietarul animalelor are următoarele obligaţii:
- să izoleze animalele bolnave sau suspecte de boală;
- să păstreze cadavrele animalelor moarte ori tăiate;
- să nu consume sau înstrăineze carnea şi produsele provenite de la aceste animale până la sosirea medicului veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau oficial;
- să comunice medicului veterinar oficial, medicului veterinar de liberă practică împuternicit sau direcţiei sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti modificările apărute în starea de sănătate a animalelor, apariţia oricărei îmbolnăviri, suspiciuni de boală, moartea sau tăierea de necesitate a unor animale, în termen de maxim 48 de ore prin notificare scrisă ori telefonică;
- să întocmească documentaţia, conform reglementărilor în vigoare, pe care o va depune la direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţenă, respectiv a municipiului Bucureşti în termen de cel mult 30 de zile de la tăierea, uciderea sau afectarea în alt mod a animalelor.
Mai mult, legislaţia prevede şi sancţiuni în cazul proprietarilor de animale care nu anunţă cazurile de îmbolnăvire.

Decizia de despăgubire se adoptă de către o comisie.

Trei focare deja confirmate în gospodăriile populaţiei

La acest moment, în judeţul Olt sunt trei focare active declarate de către DSVSA Olt, în localităţile Topana, Cungrea şi Leleasca. Suspiciuni ar fi şi în comuna Verguleasa, situată tot în nordul judeţului Olt. Din cauza acestor focare s-au instituit zone de protecţie de 3 km în jurul fiecărei localităţi şi zone de supraveghere de câte 10 km, practic intrarea şi ieşirea în aceste localităţi, cu animale, fiind interzisă.    

Sunt active focare de pestă porcină africană şi pe fondurile cinegetice la porcii mistreţi de pe FC Dobroteasa, FC 4 Seaca, FC 14 Strejeşti.

ESTE INTERZISĂ COMERCIALIZAREA, ÎNSTRĂINAREA SAU MIŞCAREA SUB ORICE FORMĂ A PORCILOR VII, A CĂRNII ŞI PRODUSELOR DIN CARNE DE PORC PROVENITE DIN ZONELE DE RESTRICŢIE, CA URMARE A EVOLUŢIEI VIRUSULUI PESTEI PORCINE AFRICANE (PPA) .

SE MENŢIN RESTRICŢIILE ÎN CEEA CE PRIVEŞTE ORGANIZAREA AGLOMERĂRILOR DE ANIMALE VII ÎN SCOPUL COMERCIALIZĂRII ACESTORA - INTERDICŢIE DE FUNCŢIONARE A TÂRGURILOR DE ANIMALE VII“, a transmis DSVSA Olt.

Vă recomandăm să mai citiţi:

Caz ciudat în Olt. Sătenilor le mor porcii, veterinarii n-au răspunsuri. Primar: „Le-au murit şi gata“

VIDEO Cât plăteşte statul pentru porcii din comuna în care sacrificările s-au făcut cu jandarmii la poartă. Proprietarul animalelor din ultimul focar, tăiat de pe listă

Slatina



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite