Femeie medic-legist într-un oraş de provincie: „Cei care veneau să ridice cadavrele mă întrebau de ce am ales aşa o meserie eu, fată tânără“

Femeie medic-legist într-un oraş de provincie: „Cei care veneau să ridice cadavrele mă întrebau de ce am ales aşa o meserie eu, fată tânără“

Andreea Idor şi-a ales meseria din şcoala generală FOTO: arhiva personală Andreea Idor

A copilărit într-un orăşel idilic din Braşov, în răsfăţul bunicilor, dar a ştiut de foarte devreme ce vrea. A hotărât că va fi medic legist în clasa a VIII-a, cucerită de filmele în care se dezlegau enigme, iar hotărârea de atunci, îşi confirmă în fiecare zi, este pentru toată viaţa.

Ştiri pe aceeaşi temă

„În viaţa de medic legist nicio zi nu seamănă cu alta. N-ai timp să te plictiseşti“, spune Andreea Idor, prima femeie medic în cadrul Serviciului Judeţean de Medicină Legală Olt.

A ajuns la Slatina în urmă cu mai puţin de doi ani, după absolvirea facultăţii de medicină la Bucureşti şi patru ani de rezidenţiat la Târgu-Mureş. A fost tot ce-a putut alege mai bun din cele 10 posturi, după ce postul din Bucureşti l-a luat un alt coleg înainte. A început cu speranţe, deşi, recunoaşte, cazurile de la Slatina nu-i satisfac la fel de mult curiozitatea cum se întâmpla în Institutul de la Târgu-Mureş.

„Tata a sperat până în ultimul moment să mă răzgândesc“

Andreea este din Câmpulung, judeţul Argeş, vecin, altfel, cu Oltul. A copilărit la bunici, în oraşul Victoria, din Braşov. Fată de ingineri, singură la părinţi, în clasa a VIII-a a hotărât că va face Medicina. „Şi tot cam pe-atunci m-am hotărât că va fi medicină legală“, spune copilul mare cu zâmbet frumos şi privirea curioasă. Curiozitatea a şi stat la baza alegerii sale. „Medicina legală este specialitatea care satisface toate curiozităţile“, spune medicul, care ne convinge că acesta ar fi argumentul dacă ar fi pusă în situaţia de a-i vorbi unui elev despre meseria pe care şi-a ales-o.


La festivitatea de absolvire FOTO: arhiva personală Andreea Idor

La început, copil fiind, avea, ca majoritatea, convingerea că medicina legală înseamnă autopsii, „când, de fapt, autopsiile cred că reprezintă cam 30% din tot ce facem noi“. A fost cel mai greu să-şi convingă, ulterior, bunicii că e vorba de mult mai mult şi nu atât de macabru. „La început mă întrebau frecvent dacă am coşmaruri noaptea şi eu le tot repetam că nu, până când m-au crezut“, povesteşte.

„Nu toţi studenţii intră în sală, e alegerea fiecăruia“

În timpul facultăţii, recunoaşte, a mai oscilat, întâlnind profesori care aproape că au convins-o că o atenţie la fel de mare merită şi ginecologia sau oftalmologia. A venit însă stagiul din anul VI şi lucrurile au căpătat definitiv întorsătura de astăzi. „Am ştiut cu siguranţă, atunci, că nu vreau altceva. Totdeauna am avut o minte analitică, de-asta mi-au şi plăcut ştiinţele exacte, pentru că am făcut profilul ştiinţe ale naturii. Când am fost admisă la facultate părinţii mei au fost foarte mândri. După care tata a sperat până în ultimul moment să mă răzgândesc, dar n-am făcut-o. Mi-a plăcut, n-am avut nicio problemă nici la prima intervenţie, nici la următoarele. La început mă deranja un pic mirosul, dar dacă-ţi place munca pe care o faci, te obişnuieşte. Am colegi de an care au spus că n-ar alege în ruptul capului aşa ceva. De altfel, în timpul facultăţii nu toţi studenţii intră în sală, e alegerea fiecăruia“, mai spune Andreea Idor.

„La început, la Corabia, cei care veneau să ia de la morgă persoana decedată erau şocaţi“

Pentru Andreea, şi probabil pentru oricine din branşă, medicina legală e o specialitate ca oricare alta. La începuturile sale în „câmpul muncii“, în judeţ, s-a simţit însă de multe ori privită cu o curiozitate neascunsă. „Persoanele care veneau să ridice cadavrul aproape uitau de ce au venit, mă întrebau cum de am ales aşa o meserie, eu, fată tânără. Astăzi lucrurile s-au mai temperat“, spune medicul care, chiar şi cu halat şi atitudinea preocupată în timpul expertizei, are aerul unei adolescente.

O femeia care, de dragul meseriei, a renunţat la privilegiile vieţii dintr-un oraş mare FOTO: arhiva personală Andreea Idor

Lucrurile stau cu totul altfel în mediul academic. Mai mult, există chiar o tendinţă de feminizare în mai toate ramurile medicinei, iar medicina legală nu constituie o excepţie. „În anul în care am ales specializarea au fost 10 locuri. Jumătate, sau mai mult de jumătate, am fost fete“, spune medicul Idor.

Dacă e clar cum a ales meseria, devine curios cum face faţă provocărilor de zi cu zi. „Nu pot să spun că nu mă impresionează anumite cazuri. Nu mi-e uşor în cazurile de deces la copii şi nici atunci când fac expertize în cazul unor abuzuri asupra copiilor. Teoretic, trebuie doar să-l întrebi când s-a-ntâmplat, cu ce a fost lovit, nu intri în amănunte, pentru că trauma unora este foarte mare. Văd ce se întâmplă în cazul fetelor violate, care nu au în antecedente un control ginecologic şi pentru care expertiza constituie un moment greu de crezut.

Atunci, da, cred că e un avantaj faptul că sunt femeie, poate uneori asta le dă mai multă încredere“, consideră medicul care-şi face treaba cerebral în cabinetul de expertiză sau în sala de autopsii, dar care recunoaşte că mai lăcrimează uneori când vizionează comedii romantice, sau că urmăreşte cu plăcere ecranizări după Jane Austin, dar şi seriale poliţiste şi că se pregăteşte de Festivalul UNTOLD, pe care anul trecut l-a ratat.

„Eşti tot timpul la mijloc între două persoane care au ceva de împărţit“

Medicina legală nu este doar o provocare, este şi o responsabilitate, e conştient medicul  Andreea Idor: „În această specialitate, dacă favorizezi pe cineva  prejudiciezi automat cealaltă parte, există noţiunea de malpraxis, chiar dacă are o altă latură decât ceea ce percepem în mod frecvent. Eşti la mijloc între două părţi care au ceva de împărţit, de aceea trebuie să rămâi neinfluenţabil şi să conştientizezi că de rezultatele muncii tale practic depinde viaţa unui om. Medicina legală presupune să ai cunoştinţe solide din toate celelalte ramuri ale medicinei. E frumoasă şi provocatoare“.

Este, probabil, unul dintre motivele pentru care ajung să facă medicină legală studenţii cei mai buni, iar de ani buni în vârful ierarhiei sunt fetele. Este, totodată, bine plătită „dacă îţi doreşti să trăieşti decent, nu visezi la extravaganţe. Îşi permiţi să mergi la specializări, să-şi faci concedii normale, să-ţi cumperi cărţi“, spune domnişoara medic. Specializările sunt, de altfel, pe lista priorităţilor Andreei Idor, care peste 10 ani se vede un medic primar bine pregătit şi permanent dornic să acumuleze mai mult. Deşi Slatina, oraşul care a adoptat-o, nu este nici pe departe la fel de ofertant precum un oraş universitar, n-are de gând să plece.


În postura de medic stârneşte şi astăzi curiozităţi FOTO Alina Mitran

„Suntem un colectiv, fac ce-mi place, chiar dacă sunt momente în care-ţi doreşti mai mult, aici îmi cumpăr acum o casă, un apartament de fapt, mă întâlnesc în ţară, la diverse manifestări profesionale, cu alţi colegi, n-aş spune că e chiar rău. Recunosc, viaţă socială există mai puţin. Şi nici cazuistica nu este cea dintr-un institut, dar lucrurile evoluează. Nu avem dotarea pe care ne-am dori-o, dar nu doar noi. În afară îşi permit teste toxicologice de rutină la orice caz, pe care noi le facem în anumite condiţii, costă mult. Cu bani mai mulţi ne-am permite examinări exhaustive pe care acum le facem în mod excepţional“, mai spune medicul, care în cadrul discuţiei mai demontează şi din miturile filmelor care te ţin cu sufletul la gură şi-ţi stimulează curiozitatea. „Urmăresc cu plăcere şi filme gen „Body of proof“, aşa am ajuns, în adolescenţă, să-mi doresc să devin medic legist, dar să ştiţi că multe lucruri pe care le vedem în filme nu se pot face în realitate, fizic, ştiinţific nu sunt posibile“, mai spune medicul care întăreşte ideea că de 10 ori dacă ar fi pusă în situaţia de a alege din nou, ar alege aceeaşi meserie.


 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările