VIDEO Evaluare Naţională 2019. Subiectele la Limba Română au dat bătăi de cap multor elevi: „Mama lui de gen dramatic!“

VIDEO Evaluare Naţională 2019. Subiectele la Limba Română au dat bătăi de cap multor elevi: „Mama lui de gen dramatic!“

Părerile despre dificultatea subiectelor au fost împărţite FOTO: Alina Mitran

Prima probă a Evaluării Naţionale, cea la Limba şi Literatura Română, i-a pus în mare dificultate pe mulţi dintre elevi, pe care i-a luat prin surprindere primul subiect. Pe de altă parte, părinţii susţin că fără pregătire în particular nu poţi visa la un loc într-un liceu bun.

Ştiri pe aceeaşi temă

A început examenul de Evaluare Naţională, iar elevii care îl susţin şi care mizau pe o notă bună la prima probă sunt, foarte mulţi, dezamăgiţi. Puţini au fost, la ieşirea din sală, cei siguri că vor reuşi să ia o notă bună, atât de necesară să ajungă la liceul dorit.

Dimineaţa a început, însă, cu multe speranţe. Elevii au intrat în săli înainte de ora 9,00, iar părinţii, emoţionaţi peste măsură, chiar şi cei care au mai trecut prin astfel de experienţe, având copii de vârstă mai mare, s-au strâns în preajma şcolilor. În jurul orei 10,00, au reuşit chiar să citească subiectele pe Internet, însă nu s-au grăbit să emită prea multe păreri. „Important este cum li s-au părut lor, cum le-au tratat. Că vorbim noi aici....“, au fost de părere părinţii.

Suntem la Şcoala Gimnazială „Eugen Ionescu“ din Slatina, unde din cei 120 elevi înscrişi s-au prezentat cu 29 mai puţini, absenţii fiind elevi de la mai multe şcoli din mediul rural arondate acestui centru de examen.

Părinţii se aşteaptă la rezultate bune, pentru că s-a făcut pregătire suplimentară şi la clasă, dar au plătit şi meditaţii. „Întotdeauna e nevoie de pregătire suplimentară! Pentru că la clasă nu se mai predă cum ar trebui să se facă. Depinde şi ce vrei pentru copilul tău. Dacă şi el îşi doreşte să aprofundeze, faci un efort“, spune o mămică, iar o alta completează: „Ei sunt o altă generaţie, nu mai sunt obedienţi, cum eram noi, trebuie să ai o altă tactică să-i prinzi. Trebuie să ştii să faci materia să le placă, altfel văd totul ca pe o pierdere de vreme. Ei nu mai vor să stea ca nişte roboţei, consideră că nu sunt destul de apreciaţi şi respectaţi ca elevi, trebuie să fie o relaţie între elev şi profesor mult mai apropiată, nu doar de bici“. „La meditaţii se pune accent pe ce este important la examen, în cadrul orelor faci la modul general. Nu cred că aceasta este prima generaţie care face meditaţii. Meditaţia este să aprofundeze cât mai mult şi să facă ce n-a avut timp la clasă“, explică un alt părinte.


 

La câţiva metri, alţi părinţi. Sunt mama şi tatăl singurului elev de la Şcoala Grădinari care susţine examenul de Evaluare Naţională. În clasa lui au fost opt elevi, însă ceilalţi vor merge la şcoala profesională şi nu mai dau examen. 

„Eu i-am spus tot timpul că e important să aibă liceul. Uite, eu, am făcut o profesională, m-am dus să mă angajez la şcoală femeie de serviciu şi nu m-au primit, că n-am liceul“, spune mama, care speră ca băiatul să ia o notă bună şi să poată să se înscrie la un liceu din Drăgăşani, în judeţul vecin, de care localitatea Grădinari e mai aproape.

„Copiii de la oraş învaţă mai bine decât cei de la ţară, vă garantez treaba asta, pentru că şi profesorii sunt altfel. Aici îşi dau mai mult interesul, la ţară nu prea au inspecţii, nu prea... Treacă-meargă de la mine, trece timpul, salariul merge şi cam atât. Cred că se va desfiinţa cu timpul şcoala. (...). Cum se face carte la noi?! În ultimii doi ani, colegii lui mai mult n-au venit la şcoală, stă singur în clasă. Într-o zi l-am sunat, mi-a spus că era singur şi că l-a mutat la clasa a VI-a. Nu mai sunt copii, toţi i-au mutat, ba la Drăgăşani, ba la Strejeşti, de la grădiniţă îi duc“, întregeşte tatăl tabloul.

La alţi câţiva metri sunt părinţi şi cadre didactice de la alte şcoli din mediul rural arondate centrului de examen de la Şcoala Gimnazială „Eugen Ionescu“ din Slatina. Au elevi la examen, dar au şi alţi elevi corigenţi, cu situaţia neîncheiată sau care chiar nu vor să susţină cele două probe, pentru că merg mai departe la şcoala profesională şi pot fi admişi fără media de la Evaluarea Naţională.

La aproape două ore de la intrarea în sală încep să iasă şi primii elevi, iar părinţii aşteaptă cu nerăbdare să audă cum a fost, cum li s-au părut subiectele.

„Asta e, fără subiectul ăsta, cu ce am mai greşit, sper să iau un 6-7“

„Genul dramatic... Cine se aştepta la asta?! Asta e, fără subiectul ăsta, cu ce am mai greşit, sper să iau un 6-7“, a rostit, dezamăgită, o elevă. „Mama lui de gen dramatic!“, a fost reacţia unui alt elev.

„A fost greu... Dramaticul, demonstraţia. Şi în timpul pregătirii mi s-a părut greu“, a mărturisit o altă elevă. „Mie mi-a picat exact ce ştiam“, a fost sigur pe el un băiat. „OK, destul de OK!“, a fost o altă părere, însă cei mai mulţi spun că să demonstreze apartenenţa la genul dramatic a fost subiectul care le-a dat cele mai mari emoţii.

„Din punctul meu de vedere, au fost puţin cam grele subiectele anul acesta.  Genul dramatic le-a pus probleme elevilor. Nu s-a mai dat de mulţi ani, l-au repetat, dar studiindu-se o singură operă de-a lungul anilor şcolari, normal, le-a pus probleme. Celelalte au fost OK, s-au încadrat în cerinţe. Un elev mediu, din punctul meu de vedere, ar avea şanse să ia un 7 cu uşurinţă anul acesta“, este de părere prof. Irina Tabacu, profesor la Şcoala Strejeşti, care şi-a aşteptat elevii în curtea Şcolii Gimnaziale „Eugen Ionescu“ din Slatina, unde elevii au fost arondaţi să susţină examenul.

Profesoara a avut grijă să-i încurajeze pe fiecare în parte şi să le explice, pe de o parte, că nu este cazul să se lase descurajaţi de entuziasmul celor care au „căzut pe subiect“, iar pe de alta, să-i îmbărbăteze să lupte în continuare, pentru că mai au o probă importantă de trecut. „Dacă la Română a fost dramă, la Matematică vă daţi seama cum va fi?!“, nu s-au lăsat prea uşor convinşi elevii, dar răspunsul unui părinte, care a rostit „va fi comic“, i-a mai înveselit puţin. „Nu vă lăsaţi intimidaţi. Aţi strălucit şi veţi străluci pe scena vieţii de fiecare dată!“, i-a încurajat profesoara, elevii săi fiind şi membri într-un ansamblu folcloric, de aici şi comparaţia cu scena.

„Băi, nici fericit nu sunt, dar nici trist nu sunt. Adică...“, s-a auzit dintr-un alt colţ, în timp ce părinţii, sosiţi în număr mare, şi care reuşiseră să afle subiectele cu mult înainte ca elevii să înceapă să iasă din săli, s-au ferit să judece după primele reacţii, aşteptând părerea profesorilor.

„Dramaticul se studiază în clasa a VIII-a. Poate să fie dificil pentru cineva care nu a făcut în clasa a VIII-a“

Gabriela Constantinescu, profesor de Limba şi literatura română la Şcoala Gimnazială „Eugen Ionescu“ Slatina, consideră că subiectele au avut o dificultate medie, elevii buni reuşind uşor să obţină note de peste 9,50. Nici subiectul care le-a pus probleme multor elevi nu era dificil de tratat.

„Să explice că aparţine genului dramatic era foarte uşor. Adică numele erau scrise înaintea fiecărei replici, cu literă mare, cu majuscule, în paranteză erau oferite informaţii necesare înţelegerii textului care se numesc didascalii, modul principal de expunere era dialogul, pentru că ăsta este genul dramatic, prezentau câteva idei despre personaje, câteva idei despre acţiune... (...) Spaţiul şi timpul - comprimate...“, a explicat prof. Constantinescu.

Un astfel de subiect s-a regăsit şi la simularea examenului, organizată de minister, din anul şcolar trecut. „Cine a lucrat pe subiectele de anul trecut şi de anul acesta, de la simulare, a fost foarte câştigat. Anul trecut, ministerul a dat variantă de simulare pe dramatic. Şi mai era încă ceva: dramaticul se studiază în clasa a VIII-a. Poate să fie dificil pentru cineva care nu a făcut în clasa a VIII-a. Elevii noştri au preferat dramaticul, pentru că nu e nevoie să înveţi pe dinafară nimic şablonat“, a mai spus prof. Gabriela Constantinescu, indicând şi o altă posibilă greşeală.

„Am văzut la elevii de la alte şcoli, pentru că la noi au dat examen şi elevii de la alte şcoli, că au fost tentaţi să pună titlu la compunere. Cum să pui titlu dacă nu ţi se cere? Tu trebuie să respecţi întocmai cerinţa. Îţi spune să redactezi o naraţiune, tu redactezi o naraţiune, îţi spune să scrii o întâmplare, tu scrii o întâmplare, nu găseşti pe niciunde o cerinţă de genul ăsta, să pui titlu“, a atras atenţia dascălul.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: