Efectele nedorite ale dezinfectării frecvente a mâinilor. Cum putem preveni infecţiile grave

Efectele nedorite ale dezinfectării frecvente a mâinilor. Cum putem preveni infecţiile grave

Ne spălăm pe mâini poate mai des decât am făcut-o vreodată, unii am adoptat chiar şi soluţia folosirii substanţelor dezinfectante pentru faţă, însă totul şi cu efecte adverse. Iată care sunt sfaturile unui dermatolog pentru situaţiile în care ne confruntăm cu efecte nedorite.

Ştiri pe aceeaşi temă

Medicul dermatolog Anca Zbranca a explicat, într-o intervenţie la Digi 24, că spălatul foarte des pe mâini şi folosirea substanţelor dezinfectante sunt gesturi salvatoare în lupta coronavirusului, însă ar trebui însoţite şi de altele.

„Limită la dezinfectare nu ar trebui să fie, limită ar trebui să fie la utilizarea produselor care nu omoară virusul şi să nu fie limită la consumarea de produse emoliente. De fiecatre dată, după ce atingem orice obiect, mai ales dacă suntem ieşiţi la cumpărături, trebuie să ne spălăm foarte mult pe mâini cu apă şi săpun sau cu detergent, care detergent emulsionează şi distruge „hăinuţa“ pe care virusul o are. (...)

După această manoperă de dezinfecţie, trebuie neapărat să ne dăm cu ceva gras, pentru că uscarea cronică datorată alcoolului va produce nişte dezlipiri ale cheratinocidelor şi o fisurare a pielii pe care o simţim ca pe ceva neplăcut, care „trage“ pielea. Această fisurare determină intrarea virusului mai uşor în piele şi să ajungă de acolo pe cale generală, pe cale sangvină. Deci trebuie să avem grijă şi de calitatea pielii“, sunt sfaturile medicului.

Dacă această criză v-a prins nepregătiţi şi nici nu luaţi în calcul să ieşiţi doar pentru a cumpăra o cremă hidratantă, medicul ne sfătuieşte să folosim ce cu siguranţă avem pe undeva, fie pe rafturile de la baie, fie în bucătărie.

„Majoritatea oamenilor au ceva gras în casă. Nu trebuie să se dea neapărat cu o cremă de mâini, poate fi o cremă hidratantă pentru corp. Putem să ne dăm cu ulei când şi când, o singură picătură de ulei, pe care să o folosim din când în când, va reface stratul lipidic. O picătură de unt, o picătură de grăsime animală, o picătură de ulei, indiferent de tipul de ulei: de soia, de rapiţă, de măsline.  Sigur, e neplăcut să te dai cu ulei alimentar, nu are acele calităţi cosmetice şi parfumate, dar este eficient“, a dat asigurări medicul, avertizând că deja sunt situaţii în care pacienţii s-au prezentat la cabinet sau le-au transmis specialiştilor dermatologi fotografii (pentru că se pot oferi şi consultaţii prin telemedicină în această perioadă) cu pielea foarte grav afectată.

„Noi vedem în consultaţii în ambulatorii infecţii foarte grave, o uscare a pielii până la dermatizare şi chiar cu suprainfectare. În aceste cazuri trebuie să mergem până la farmacie, să cumpărăm un antiseptic mai puţin violent - spumantul de betadină sau săpunul de betadină, pe care să le folosim fără să irităm foarte tare pielea. Şi putem să cumpărăm hidratante pentru piele sau creme cu cortizon şi cu antiobiotice prescrise de medicul dermatolog prin telemedicină. Putem să prescriem reţete şi telefonic“, a mai spus medicul.

Cât despre situaţiile în care ar putea fi necesară pulverizarea pe faţă a soluţiei dezinfectante, medicul Anca Zbranca ne sfătuieşte să nu inspirăm vaporii şi imediat după aplicarea soluţiei să folosim o cremă emolientă, care ar putea fi, de exemplu, balsamul după ras, care poate fi folosit atât de bărbaţi, cât şi de femei.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: