Dovezi ale existenţei umane de acum un milion de ani, descoperite la Slatina: banale pietre de râu transformate în unelte, în Paleolitic

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Artefacte găsite la Slatina relevă că oamenii au trăit aici din Paleolitic
Artefacte găsite la Slatina relevă că oamenii au trăit aici din Paleolitic

O serie de dovezi arheologice descoperite pe teritoriul Slatinei de azi, dar şi în împrejurimi, indică faptul că, aici, oamenii au fost prezenţi încă din paleolitic, adică de acum un million de ani. Specialiştii spun că aceste dovezi au fost descoperite după anii 1950, iar acest fapt a atras atenţia întregii lumi asupra urbei de pe râul Olt.

Aceste dovezi au apărut în urma mai multor campanii de cercetări arheologice. Dovezile constau în nuclee şi fragmente de silex transformate în unelte de lucru, reunite sub numele “cultura de prund”. Astfel, directorul Muzeului Judeţean Olt, Laurenţiu Guţică-Florescu, relevă în teza sa de doctorat faptul că cercetări arheologice efectuate în Muntenia apuseană, respectiv zona Slatina-Piteşti, pe văile Oltului şi Dârjovului (Valea Mare-Priseaca de azi), evidenţiază existenţa unora dintre cele mai vechi aşezări umane din Europa aparţinând lui “Homo Erectus” – tip uman care a populat Africa şi Asia, cunoscut pe continentul nostru sub numele de “Anteneanderthal”. De asemenea, aceleaşi cercetări arheologice au scos la iveală cele mai vechi unelte litice specifice “culturii de prund”, unelte realizate prin cioplirea unifacială sau bifacială rudimentară a bulgărilor de piatră (silex, cuarţ, cuarţit etc.). Aceste descoperiri sunt încadrate epocii pietrei cioplite (“pebble culture” – cultura de prund) şi alcătuiesc baza paleoliticului românesc.

“Deşi descoperirile făcute lângă Slatina nu sunt însoţite de observaţii stratigrafice şi nici asociate cu resturi de faună sau floră, piesele litice fiind recuperate în marea lor majoritate din prundişurile Dârjovului, ele pot fi considerate cele mai vechi de pe teritoriul României. În concluzie, ele sunt extrem de importante întrucât încadrează Slatina în spaţiul în care a avut loc procesul de antropogeneză”, spune Laurenţiu Guţică-Florescu în teza sa de doctorat.

Primele cercetări ştiinţifice asupra paleoliticului pe valea Oltului, pe raza Slatinei de azi, au fost derulate sub conducerea lui C.S. Nicolaescu-Plopşor începând cu anul 1954, urmare a semnalărilor făcute de Ion N.  Moroşanu de la Muzeul din Slatina. Practic, după aceea se poate vorbi despre o adevărată campanie de cercetări arheologice odată dat semnalul unor asemenea descoperiri care au stârnit mare vâlvă la vremea respectivă nu doar în ţară, dar, mai ales, în Europa şi chiar în lume. Descoperirile i-au determinat pe mulţi specialişti din lume să atribuie arealului cuprins între Slatina şi Scorniceşti denumirea de “leagăn al umanităţii“ sau “leagăn al civilizaţiei umane”. Această expresie s-a păstrat pe toată durata cercetărilor arheologice în zona cu pricina, respectiv între 1954-1982.

Artefacte certe ale paleoliticului la Slatina

Astfel, descoperirile arheologice făcute de Ion N. Moroşanu şi C.S. Nicolaescu-Plopşor între anii 1954-1962, Gheorghe Rădulescu între 1966-1970, Alexandru Păunescu între anii 1974-1978, şi Paul I. Dicu în anii 1970 şi 1980, în aluviunile recente ale Văii Muierii (cunoscută şi sub numele de Valea Strehareţ, afluent din stânga Oltului), în partea de N-V a Slatinei (în aval de Cireaşov), au scos la lumina istoriei un număr de nu mai puţin de 70 de piese din silex: 13 cioplitoare unifaciale, 15 cioplitoare bifaciale, 3 poliedre, 1 discoid, 2 piese bifaciale atipice din vârf pseudo-Levallois, 1 vârf Levallois pe lamă, 3 piese denticulate, 2 racloar, 4 nuclee. În opinia specialiştilor, acest complex material litic aparţine paleoliticului inferior şi superior.

“Alte descoperiri importante au fost făcute în aluviunile văii Oltului din zona centrală şi de sud a oraşului Slatina, în intervalul cronologic 1954-1982, de către arheologii anterior menţionaţi. Campaniile arheologice întreprinse au evidenţiat un număr de 33 de piese, din care distingem 4 cioplitoare unifaciale, 7 cioplitoare bifaciale, 1 discoid, 3 piese bifaciale, 5 aşchii de mărime mijlocie, 3 lame, 3 vârfuri Levallois, 1 vârf pseudo-Levallois pe aşchie, 1 racloar simplu drept, 4 cuţite cu cortex, încadrabile cronologic în paleoliticul inferior, unele obiecte putând fi atribuite cu certitudine premusterianului şi musterianului (cultura musteriană s-a dezvoltat in perioada paleoliticului mijlociu, cca. 120.000 - 35.000 î.C., n.r.), cu corespondenţe în descoperirile din Europa, Africa şi Asia”, se mai precizează în teza de doctorat a directorului Muzeului Judeţean Olt, Laurenţiu Guţică-Florescu.

Investigaţiile arheologice efectuate la marginea sudică a municipiului Slatina, mai exact – între strada Abatorului şi valea Clocociovului -, în profilul situat pe versantul stâng al Oltului, au evidenţiat şi alte informaţii importante relative la evoluţia geologică şi a vieţii în acest areal geografic. Astfel, în terasa de la Slatina au fost remarcate depuneri fluvio-lacustre împărţite pe cinci ansambluri litologice. În stratul 37 s-au găsit atât moluşte, precum Unio apscheronicus Als., Unio cf. Bozdagiensis Als, Anodonta sp., Euphrata sp., Corbicula sp., Viviparus lineatus ş.a., cât şi mamifere, ca Trogontherium dacicum, Mimomys sp. În opinia cercetătorilor, forma de “Trogontherium” caracterizează începutul Pleistocenului în Bazinul Dacic, fapt ce a permis trasarea limitei Liocen – Pleistocen la baza stratului 37 (nivelul faunistic Slatina 3), situată cronologic între 1.800.000 şi 1.600.000 ani.

Tot în pietrişurile terasei înalte a Oltului de la Slatina, considerată a fi Mindeliană (perioada glaciară din era cuaternară care s-a desfăşurat după ultimele datări în urmă cu cca. 650.000 -300.000 ani), a fost găsită o aşchie Levallois atipică care a fost atribuită paleoliticului inferior, cel mai probabil industriei premusteriene.

Dovezi ale primei cămile fosilă din Europa, găsite lângă Slatina

Tot în teza de doctorat a lui Laurenţiu Guţică-Florescu găsim detalii interesante despre descoperiri importante făcute în partea de sud a municipiului Slatina, zona cartierului Clocociov, unde, în anul 1970, Gheorghe Rădulescu a găsit două piese – un cioplitor bifacial şi o aşchie de silex, atribuite, de asemenea, paleoliticului inferior. Din materialul litic rezultat din cercetările perieghetice întreprinse de Ion N. Moroşanu pe Valea Clocociovului şi aflat astăzi în colecţiile Muzeului Judeţean Olt merită evidenţiate o lamă de stilex atribuită de C.S. Nicolaescu-Plopşor aurignicianului timpuriu, cât şi un molar din “Elephas Antiquus”.

Intensele campanii perieghetice întreprinse de C.S. Nicolaescu-Plopşor, împreună cu Ion N. Moroşanu, Alexandru Păunescu şi Marin Nica la Brebeni, Curtişoara, Milcov Vale, Priseaca, Buiceşti, Valea Mare, şi în vecinătăţile oraşului Slatina, au evidenţiat descoperirea unei importante colecţii de piese din silex aparţinând paleoliticului inferior.

Iar lucrurile ce uimesc nu se opresc aici. Descoperirile de faună cuaternară plio-pleistocenă făcute pe Valea Oltului, la Slatina, de tipul fragmentelor de molari şi femur de “Elephas meridionalis” (specie ce aparţine clasei mamuţilor meridionali), a fragmentelor de maxilar de “Rhinoceros tichorchinus”, întregesc spectrul investigaţiilor arheologice de depistare a resturilor fosilifere din zonă.

“Nu putem trece cu vederea nici descoperirea făcută de geologul Gregoriu Ştefănescu în anul 1874 pe valea Oltului, în zona din dreptul satului Milcov-Vale (la câţiva kilometri de Slatina, n.r.), cu ocazia lucrărilor de construcţie a căii ferate Piteşti-Vârciorova, în profilul din malul stâng al râului Olt, la adâncimea de aproape 6 metri, într-o depunere de pietrişuri şi nisipuri cuaternare, unde au fost găsite fragmente osoase – două mandibule – de <Camelus alutensis>, prima cămilă fosilă din Europa, amestecate cu un craniu de antilopă şi molari de <Elephas antiquus>. De asemenea, în anul 1912, pe strada Grădiştea din Slatina a fost descoperită, la adâncimea de 1 metru, o mandibulă stângă de <Elephas antiquus>”, mai spune Laurenţiu Guţică-Florescu în teza sa de doctorat.

Slatina



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite