Dezastrul ascuns de la Evaluarea Naţională. Copiii de la ţară, îndemnaţi să renunţe la examen ca să nu strice statistica şcolii

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Deşi Şcoala Vultureşti are pentru elevi condiţii mult peste unele şcoli din urban, copiii nu pleacă cu şanse egale către liceu FOTO: www.primariavulturesti.ro
Deşi Şcoala Vultureşti are pentru elevi condiţii mult peste unele şcoli din urban, copiii nu pleacă cu şanse egale către liceu FOTO: www.primariavulturesti.ro

Peste 37% dintre elevii de la ţară care au susţinut Evaluarea Naţională în 2021 au obţinut medii sub 5, iar alţii nici măcar nu s-au prezentat la examen - pentru a nu strica rezultatul şcolii. O analiză pe cifre nu este însă de ajuns, spune directorul unei şcoli rurale.

În cifrele Ministerului Educaţiei, statistica Evaluării Naţionale 2021 arată aşa: 131.179 de absolvenţi înscrişi, dintre care 123.122 de candidaţi prezenţi, adică o rată de participare de 93,9%.

Cei care au trecut prin examenul de finalizare a ciclului gimnazial au avut de depăşit pragul simbolic al mediei 5 (la Capacitate nu se calculează rata de promovare, iar admiterea în liceu poate fi realizată cu orice medie). Un procent de 76,90% a avut medie mai mare de 5, dar 23,10% a avut sub 5, ceea ce înseamnă că 28.493 elevi au rămas „corigenţi“ la Capacitate.

Însă procentul mediilor sub 5 de la Evaluarea Naţională (EN) este aproape dublu în mediul rural faţă de mediul urban - vorbind doar de elevii care au susţinut probele acestui examen, pentru că mulţi nici măcar nu mai trec prin acest „filtru“, mergând direct către şcoala profesională sau abandonând. 

Deja multe şcoli practică varianta de a-i descuraja pe elevi să se înscrie la EN pentru ca aceştia să nu le strice rata de medii peste 5 şi a ieşi astfel mai bine în statistici şi raportări.

„Sunt şcoli în localităţile vecine care din 17-18 elevi trimit la Evaluare doar şase. Şi din cei şase, doi sau trei au luat medii peste 5. Procentul e de 50%, dar practic e vorba de mult mai puţin“, spune prof. George-Marian Kesse, directorul Şcolii Gimnaziale Vultureşti, o comună din Olt situată aproape de Drăgăşani, la 50 kilometri de Slatina. 

Astfel că o analiză strict pe cifre nu reflectă ce se întâmplă în mediul rural, consideră directorul şcolii de ţară. Ba chiar realitatea bate statisticile. 

„Noi i-am trimis pe aproape toţi la examen. Unul singur (n. red. – din 11 elevi, unul a absentat, patru au obţinut medii peste 5, iar şase sub 5) s-a dus la şcoala profesională fără Evaluare Naţională. Dar discuţia trebuie să fie mult mai amplă. Am copii care vin la şcoală flămânzi, care nu au curent, care au pământ spoit în casă, de te şi miri de unde rezultatele. În timp ce la oraş părinţii trimit copiii la meditaţii la Engleză de la grădiniţă, la Vultureşti copiii încep să studieze Engleza (n. red. - limba străină va va fi disciplină de examen la EN pentru elevii care acum sunt în clasa a VII-a) în clasa a V-a. Sunt egalii celorlalţi?“, se întreabă directorul Kesse.

Contează ereditatea, mediul de acasă

La şcoala pe care o conduce nu se învaţă simultan la clasele V-VIII, însă sunt multe şcoli din rural în care simultanul, uneori patru clase în una singură, este o realitate de 20 de ani sau dintotdeauna. „Sunt o grămadă de factori, printre care ereditatea, mediul de acasă. Am copii fără lumină, copii care au pământ pe jos în casă. Dacă vă duc la 50% dintre copii acasă, o să-nţelegeţi de ce sunt înregistrate astfel de rezultate. În momentul când îţi chiorăie maţele de foame... E greu!“, a explicat Kesse de ce performanţele nu pot fi comparate. 

Iar explicaţiile merg mai departe. „Cei din oraş îi duc la meditaţie de la grădiniţă. Elevii de la mine de la şcoală până în clasa a V-a habar nu au de Engleză, atunci aud primul cuvânt. Nu e o concurenţă reală, pentru că până în clasa a VIII-a cei de la oraş acumulează cel puţin 8 ani de Engleză. Cât ar fi de bun profesorul, şi avem o profesoară bună de Engleză, nu recuperează ce fac cei de la oraş de la grădiniţă“, e de părere directorul Kesse.

Media din gimnaziu încă ridică şansele pentru un loc într-un liceu bun

Anii în care media din gimnaziu conta până la 50% în media finală a „pervertit“ de asemenea sistemul de notare. Pe baza mediilor bune din gimnaziu, elevii de la ţară sunt admişi uneori la licee teoretice bine cotate, unde, însă, se descurcă greu - recunoaşte directorul. 

În Olt, dincolo de absenteismul mare de la Evaluarea Naţională 2021, 48,4% dintre elevii din şcolile rurale nu au reuşit să obţină nota 5 la Matematică. Este un prag psihologic, pentru că nu există un prag minim pentru admiterea la liceu. Surprinde de asemenea diferenţa mare, uneori de peste 5 puncte, între media de absolvire a gimnaziului şi media de la Evaluarea Naţională. 

De menţionat că Oltul este pe locul II în topul absenteismului, peste 13% dintre absolvenţii de gimnaziu neprezentându-se la EN.

Copiii săi învaţă la şcoala din sat

Directorul George Marian Kesse de la Şcoala Vultureşti are trei copii şi toţi sunt elevi ai şcolii. Are speranţe că rezultatele elevilor şcolii vor fi şi mai bune. „Băiatul cel mare e în clasa a VII-a. Sunt 11 în clasă, îi vine rândul poate şi de două ori pe zi să iasă la tablă. La Drăgăşani (n. red. – municipiul din Vâlcea, aflat la doar 7 km de Vultureşti, spre care pleacă elevii la liceu) sunt 40 în clasă, nu ştiu dacă poate fi la fel. Eu am trei copii, toţi trei sunt la şcoala Vultureşti, fără nicio părere de rău. Niciodată nu m-am gândit să fac altfel“, a punctat profesorul de la ţară.

Vă recomandăm şi: 

BOR se opune obligativităţii Educaţiei sexuale în şcoli. „Are un conţinut inadecvat copiilor”

Cum se decontează transportul elevilor

Slatina



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite