De unde vine vorba „Olteanul... tot oltean” şi de ce este ca râia olteanul în tren. Topul celor mai haioase poezioare cu şi despre locuitorii din această zonă

De unde vine vorba „Olteanul... tot oltean” şi de ce este ca râia olteanul în tren. Topul celor mai haioase poezioare cu şi despre locuitorii din această zonă

Imagine cu sigla Festivalului Naţional de Umor de la Slatina ”Oltenii şi restul lumii”, autor Cătălin Mihalache

Că oltenii au un talent aparte în a face glume pe seama altora, inclusiv pe seama lor înşişi, am mai vorbit. Dar acesta pare a fi doar unul dintre lucrurile unde aceştia sunt neîntrecuţi, căci un alt domeniu unde oltenii se dovedesc a fi maeştri sunt epigramele. Indiferent că sunt sau nu cu rimă, epigramele cu şi despre olteni sunt la fel de savuroase precum bancurile.

Ştiri pe aceeaşi temă

Dacă este să ne referim strict la definiţia epigramei pentru a înţelege ce vrea să reprezinte, lucrările de specialitate spun că aceasta este o specie a poeziei lirice, de proporţii reduse, care satirizează elementele negative ale unui caracter omenesc, ale unei situaţii etc., şi se termină printr-o poantă ironică. La olteni, epigramele au un dublu ”sens” deoarece aceştia par a dovedi nativ o deschidere şi o înţelegere mai mare către acest gen pamfletar decât locuitorii celorlalte regiuni ale ţării.

Cel puţin aceasta este părerea lui Valeru Ciurea, referent de specialitate la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Olt. 

”Aici nu este vorba despre un motiv de aroganţă, ci este vorba despre realitate: oltenii sunt clar mai predispuşi decât ceilalţi în a face glume atât pe seama altora, dar şi pe seama lor, lucru care la ceilalţi locuitori din restul ţării nu se prea întâmplă. Ce vreau să spun este că oltenul are un talent nativ în acest sens – la glume mă refer, indiferent că este vorba despre bancuri, epigrame sau altceva din acest segment, nu este ceva care se învaţă: pur şi simplu, un oltean are o pricepere aparte în a face mai mult haz pe seama altora sau pe seama lui. Olteanul acceptă să se facă glume pe seama lui, nu îl deranjează defel să facă şi el glume pe seama lui, i se pare ceva normal”, afirmă Valeru Ciurea.

Epigramele cu şi despre olteni sunt numeroase, mai multe decât despre oricare alţi locuitori din restul ţării, lucru ce vine să confirme statutul de ”şmecheraşi” pe care oltenii par să-l fi ”însuşit” pe vecie.

Redăm, mai jos, o serie de epigrame cu şi despre olteni, unele dintre cele mai reuşite în acest sens. Rămâne la aprecierea dvs. să le apreciaţi.

Autor - Nichi URSEI (Rm. Vâlcea)

”Olteanul… tot oltean”
Deşi sărac, nu-l vezi plângând, / Olteanu e curat ca roua / Şi n-o să-şi ia, vă jur, nicicând / Soţie… de la mâna-doua!

”Oltenii şi viaţa la bloc”
Sunt oltenii mai sărmani, / Astea-s lucruri cunoscute, / De-ntreţinere n-au bani, / Însă au… de-ntreţinute!

”Olteanul şi păpuşa gonflabilă”
Olteanu, fire păcătoasă, / Luă “gonflabila” în casă, / Nu spune, vai, că-l satisface, / Dar nu e ca olteanca: tace!

“Neîncredere”
Olteanu-n farmece băbeşti / Nu crede, cum nu crede-n fanţi, / Nu crede-n leacuri ţigăneşti / Şi nici atât în… guvernanţi!

”Olteanul navetist”
Olteanu-n tren este ca râia, / Dar vorba lui o să vă placă, / El merge doar cu clasa-ntâia, Pe-a doua… n-ar rost s-o mai facă!

”Boala olteanului”
Oltenii-s buni şi fără viciu, / Isteţi, la minte desfundaţi, / Sunt şefi destui pe la serviciu, / Acasă… toţi subordonaţi.

Victor MIHALACHE (Târgovişte)

”Orgoliu”
Când Dumnezeu cu mare greutate / L-a modelat din tină pe Adam / Acesta-şi luă o cobiliţă-n spate / Şi spuse: ”M-a făcut muica oltean!”.

Ştefan LIPCA (Brăila)
”… Restul lumii!”
Din Craiova, la New York / De olteni nu mai ai loc / iar în Texas, bărbăteşte, / Se vorbeşte… olteneşte!

”Comparaţie”
În ”restul lumii”-s oameni tari / Ce, cu oltenii, nu-i compari; / Dar, făcând haz de necaz, / Oltenii sunt mai tari în… praz!

Valerian LICĂ (Bucureşti)
Oltenii – şmecheri, pui de lele, / Au douăşpatru de măsele, / Epigramiştii lor, ce-”atacă”, / Au doar o placă!

“Delicatese”
Bancurile – bagatelle / Cu olteni – sunt ca factura: / Delicioase minciunele / Olteneşti… din gură-n gură.

“Divorţ oltenesc”
Pentru a-i găsi o vină / În amor i-a căutat / Nod în papură şi-a dat / De el, doar… la rogojină.

“Bancurile olteneşti”
De sunt judecate bine, / Glumele sunt o tortură. / Chiar aşa: din gur-n gură, / Nu le-nghite orişicine.

Dacă-i priveşti din două flancuri / Oltenii – ai neamului juveţi, / Sunt tipii abili, descurcăreţi, / Dar şi subiecte pentru bancuri.

Nicolae DĂRĂBANŢ (Braşov)
Mulţi olteni sunt duşi prin ţară / Foarte mulţi sunt şi pe-afară / Ei îşi motivează gestul / Că… civilizează restul.

Alexandru HANGANU (Brăila)

”Reorganizarea demiurgului”> Dând iama printre pământeni / Să fie totul ca la carte / A pus oltenii într-o parte / Şi-n restul lumii… tot olteni!

”Orientare”
În multe bancuri ca eroi / Oltenii, când se simt în ceaţă, / Dau restul lumii înapoi, / Nu însă şi la piaţă!

”Apa trece, pietrele rămân”
Au fost adesea în impas, / Însă oltenii-au constat / Că foarte multe li s-au luat / Doar… PELLEA le-a rămas.

Ioan POP (Cluj)
”Soluţie”
E viaţa azi tot mai precară / Şi nu vrea să ne-ajute Vestul, / Dacă oltenii fug din ţară / Ajunge foamea pentru restul.

”Amza Pellea”
Pe-ntreg plaiul carpatin, / Chair cţnd arta e caducă, / Nu fu geniu ca Mărin / Nici nepot cum fuse Sucă.

Emil IANUŞ (Suceava)
”Oltenii şi… restul lumii”
Cumpăna dintre milenii / Este colibiţa glumii, / La un capăt stand oltenii, / iar la altul… restul lumii.

”Tăranii olteni în tranziţie”
Doi olteni au dus o oaie / Ca s-o vândă-n Târgu Jiu / Ea dă oaia pe-o tigaie, / El tigaia pe-un rachiu!

Nelu VIŞAN (Piteşti)
”Studiile oltenilor”
Că facultatea e un fleac / Nu fac din asta tevatură / Ei au ascunse în ”dovleac” / Vreo cinci hectae de cultură!

Vasile LARCO (Iaşi)
”Olteanul credincios”
Bera agheasmă, face cruce, / E cinstit (când ia chenzina), / Nici cu preşul nu te duce / Doar atât cu… rogojina.

Geo OLTEANU (Ploieşti)

”Păstorel în Oltenia”
Fu magistrat la Turnu-Severin / Însă plecă de-acolo de necaz / Fiindcă oltenii nu avură vin / Şi l-au tratat cu drojdie de praz.

Vasile V. MATEI (Bacău)
”Oltenii şi restul lumii”
Dacă-am săvârşit un test, / Făcând din olteni o lume, / iar din pământeni un rest, / Doamne, ce-ar mai fi de glume!!!

”Pescarul”
Pe un oltean, la mal, în lotcă, / L-ntrebi văzându-l trist: / - Nu eşti AMATOR de- votcă? / - Nu, eu sunt PROFESIONIST!

Ioan TODERAŞCU (Bârlad)
“Oltenii în sezonul rece”
Chit că mulţi s-au detranşat, / Nu prea clănţănesc din dinţi, / Din moment ce s-au cuplat / Cu oltence-aşa fierbinţi.

Lucian MĂNĂILESCU (Buzău)
“Recurs la istorie”
Cum sunt oltenii, harnici şi dotaţi, / I-ar depăşi curând pe-americani / Şi raiul l-ar muta lângă Carpaţi, /… De-ar mai avea, ca altădată, BANI!

“Căluşarii”
Nu au costume, n-au decor, / Dar vechiul dans căluşăresc Îl au oltenii-n firea lor: / Oriunde-ajung “se învârtesc”!

Ioan FILIMON (Alba Iulia)
Cu tot curajul poţi s-o spui: / De la bunic pân’ la nepot / Olteanu-i om la locul lui! Iar locul lui e... peste tot!

Mircea C. DINESCU (Ploieşti)
„Har”
Când e să se veselească / Tot olteanu-i priceput, / La o glumă oltenească / Lumea râde la-nceput.

„Zvonuri”
Nişte zvnouri belicoase / Auzii de la turişti: / Că „oltencele-s focoase!”, / Dar oltenii-s pacifişti...

Nicuşor CONSTANTINESCU (Bucureşti)
„Precizare”
Despre olteni eu am mai spus / Şi-o spun a nu ştiu câta oară, / Că nu-s ce par şi par ce nu-s / Şi şmecheri sunt din cale-afară!

„Cu oltencele nu-i de glumit”
Oltenii când sunt duşi la coasă, / Oltencele, rămase-acasă, / Merg la plimbare, în Oltcit, / Cu cei ce nu sunt la cosit!

Nic PETRESCU (Bucureşti)
Azi românii sunt tentaţi / Dar nu toţi sunt talentaţi... / Şmecher, triplu sau cvadruplu, / Tot olteanul e mai suplu.

Mereu îl copleşeşte treaba, / Mai mică... sau de anvergură, / Olteanul şi când stă degeaba / Ceva tot face: Dă din gură!

Când oltencele-ţi dau gură, / Speră că eşti pe măsură; / Dacă nu ai fler şi spor, / Ai intrat în gura lor!

Ioan TODERAŞCU
„Olteanul”
Pus mereu pe povestit, / Şi isteţ de te cruceşti, / E simpatic şi-i cinstit / Până când nu-l mai cinsteşti.

Vă mai recomandăm pe aceeaşi temă:

Cum sunt oltenii şi oltencele? Ei - glumeţi şi aprigi la mânie, ele - înflăcărate şi rele de gură? Mituri analizate de specialişti

De ce se enervează oltenii repede şi vorbesc tare? Caracterul vulcanic al celor din Oltenia, explicat de cercetători

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările