De unde vine expresia „ne mâncăm sentimentele“ şi ce este efectul yo-yo. Medic nutriţionist: „Mulţi pacienţi au slăbit cu trei mese pe zi“
0
Dietele drastice, care dau efectul aşteptat pe moment, dar ne aduc şi mai multe kilograme ulterior, sunt scenariul pe care mulţi l-am încercat. Unde greşim ne explică un medic specialist în boli de nutriţie.
Lupta cu kilogramele este o problemă greu de gestionat fără sprijinul unui specialist. Constatăm că am adunat mult mai multe kilograme decât ne spune norma socială şi începem, astfel, mulţi dintre noi, un lung şir de erori în încercarea de a scăpa de „surplus“. Medicul specialist în boli de nutriţie Anca Pavel explică pentru „Adevărul“ de unde ar trebui să pornim şi unde apar greşelile.
Ce înseamnă că „ne mâncăm sentimentele“
Ceea ce mâncăm ne influenţează starea de spririt, iar acest lucru a fost demonstrat ştiinţific, spune medicul Anca Pavel, dezvăluind ce rol important joacă flora bacteriană în construirea stării noastre de bine.
„Am observat o mare legătură între ceea ce mâncăm şi felul în care ne simţim. Am făcut multe work-shop-uri şi pe tema asta, pentru că ne bazăm mult pe deviza – suntem ceea ce mâncăm -, dar chiar suntem. Pentru că alimentele şi tipul de alimente pe care le mâncăm influenţează starea noastră de spirit, în sensul că bacteriile acelea s-a dovedit ştiinţific că ele secretă şi serotonină şi practic sunt al doilea creier al nostru.
Şi atunci, în funcţie de alimentele pe care le mâncăm, dacă mâncăm alimente procesate, fast-food şi aşa mai departe, se selectează anumită populaţie de bacterii, nu mai avem acea diversitate bacteriană şi suntem predispuşi la episoadele acelea de compulsii alimentare. Cresc poftele alimentare, starea noastră de spirit este mai jos…“, explică medicul.
Mulţi vor spune că, din contră, se simt mai bine când mănâncă alimente cu gustul atât de dorit, aşa cum sunt pentru adolescenţi şi tineri, în special, produsele fast-food. Medicul explică ce se întâmplă, de fapt, cu noi dacă adoptăm o astfel de alimentaţie. „Te simţi bine pe moment, pentru că este mâncatul emoţional, de fapt. Atunci când ne simţim rău, dar ne simţim bine când mâncăm, e acea expresie că «ne mâncăm sentimentele» de fapt, pentru că nu vrem să facem faţă problemei care ne face să ne simţim rău. Nu mâncăm să ne hrănim corpul, nu privim corpul ca pe un mijloc în care ne bucurăm de viaţă, nu-l privim deloc, practic“, spune medicul.
De-abia în momentul în care ajungem să mâncăm conştient suntem pe drumul cel bun. De multe ori e nevoie ca pe acest drum să ne însoţească nu doar medicul nutriţionist, cel care va «cântări» situaţia şi va stabili ce e de făcut mai departe, ci şi psihologul, dacă „resorturile“ mâncatului compulsiv se regăsesc în problemele noastre interioare nerezolvate.
De ce nu „ne ţinem“ de diete
Medicul Anca Pavel spune că dacă suntem sinceri cu noi vom recunoaşte că de fapt cu toţii ştim ce înseamnă o alimentaţie sănătoasă. Problema este să ne asumăm responsabilitatea de a schimba lucrurile, iar nutriţionistul nu poate lua aceste decizii pentru noi.
„Prin schimbarea obiceiurilor se dau jos şi kilogramele. Eu cred că cel mai greu este acceptarea faptului că trebuie să-ţi schimbi obiceiurile alimentare. Odată ce am făcut lucrul ăsta, trebuie să fie pe viaţă, mai toţi care aud cuvântul dietă se gândesc – a, trei, patru, cinci luni ţin dietă, slăbesc, şi după o să mă-ntor. –, nu înţeleg că am luat decizia asta şi o iau pe viaţă, pentru că aşa vreau eu, că vreau să fiu sănătos“, ne sfătuieşte medicul cum să abordăm problema.
Deloc puţine persoane care au început procesul de schimbare a obiceiurilor renunţă la primul hop, iar aici greşim enorm, spune medicul, neînţelegând că a scăpa de kilogramele în plus nu trebuie să fie un război.
„E o perioadă în care ne simţim bine şi după sigur se întâmplă ceva, un eveniment stresant, ceva, şi «o dăm în bară». Mă duc şi mănânc pizza, de exemplu, şi atunci îmi spun – ce rost mai are… Şi renunţăm prea uşor, când de fapt ar trebui să privim totul ca pe un simplu eveniment.
Nutriţia e la fel ca viaţa, nu e un lucru linear, aşa, am început să mănânc sănătos şi s-a terminat cu restul. Nu e o luptă dusă la extreme, or mănânc total nesănătos, or total sănătos.
Şi atunci când se produce ceea ce ei consideră o greşeală, o eroare, pentru care se învinovăţesc, zic – ei, păi dacă tot am mâncat o pizza, să mai îmi iau şi un desert, şi … -, o zi se transformă în două, şi apoi se transformă în trei, şi e vorba de mentalitate, de fapt. Dacă l-ar privi ca pe un simplu eveniment şi ar şti că la următoarea masă ar putea să redreseze lucrul ăsta şi că nu trebuie să continue toată ziua aşa lucrurile ar sta altfel“, este convins medicul.
De aceea, în programul de nutriţie pe care îl stabileşte pentru pacienţii săi îşi găsesc locul şi „recompensele“, respectiv mese cu alimentele pe care ar trebui să le evităm în mod obişnuit.
Vestea bună, spune medicul, este că odată ce începem să mâncăm sănătos vom observa că poftele de alimente care sunt bogate în carbohidraţi, lipide, alimentele sărate, cele care ne provoacă senzaţia de bine şi de euforie la nivel cerebral, scad.
„Pâinea e cel mai simplu aliment, ar putea să taie orice altceva“
Cei mai mulţi pacienţi, a dezvăluit medicul Anca Pavel, prezintă ca pe o mare reuşită faptul că au renunţat la pâine.
„Când încep o dietă, vin şi-mi spun: «Gata, să ştiţi c-am tăiat pâinea, nu mai mănânc pâine!». Şi pâinea e cel mai simplu aliment, ar putea să taie orice altceva. Două felii pe zi oricum n-o să-i îngraşe. Depinde şi de numărul de ore pe care-l dormim, şi de nivelul de stres, pentru că de fapt cortizolul nu ne lasă să slăbim, se produce această rezistenţă a organismului, un somn ineficient, mai puţin de 8 ore pe zi, la fel, are acelaşi efect. Organismul are nevoie de energie şi atunci o să mâncăm mai mult ca să compensăm lipsa aceasta de energie pe care o avem pe parcursul zilei. Şi atunci nu doar alimentele contribuie la greutatea noastră, ci şi stilul de viaţă, şi factorii de stres şi cum reuşim să-i manageriem de fapt, aici e problema tuturor, inclusiv a nutriţioniştilor“, a atras atenţia medicul.
De aceea ar trebui să ne axăm mai puţin pe aspectul fizic şi mult mai mult pe starea de sănătate a organismului. „Nu contează că avem cu 2-3 kilograme în plus faţă de norma socială, dacă suntem mult mai sănătoşi decât o persoană care e standard“, a completat medicul.
De unde pornim programul de nutriţie
Dietele-minune nu există, chiar dacă adoptând un program sau altul care a funcţionat la cunoscuţi putem slăbi spectaculos. La fel de uşor acele kilograme vor reveni, este acel efect yo-yo, a avertizat specialistul.
Medicul a precizat că în programul de nutriţie pe care îl stabileşte pacienţilor săi porneşte de la un set minim de analize medicale, pentru că suntem diferiţi, avem nevoi, afecţiuni, stil de viaţă proprii, iar regimul alimentar trebuie să ţină cont de toate acestea.
„Pacienţii cu afecţiuni endocrinologice, spre exemplu cu tiroidism, s-ar putea să îngreuneze un pic procesul şi să nu fie neapărat creştere ponderală bazată numai pe nutriţie. Sau cei care iau corticoterapie şi cresc în greutate, pacienţii diabetici, cei care au colesterolul foarte mare. Şi avem nevoie de aceste analize, ca să ştim exact ce restricţie calorică facem, sau să ştim ce intoleranţe are…“, a explicat medicul.
De aceea nutriţioniştii vor insista pe numărul de calorii şi nu ne recomandă dietele bazate pe doar câteva alimente.
„Nu sunt de acord cu dietele în care să ţi se spună dimineaţa să mănânci o felie de pîine, cu o cafea şi o felie de şuncă. Cu numărul de calorii, da, ca să faci o restricţie calorică, dar altfel eu le ofer o gamă largă de alimente sau de idei de mic dejun, de prânz şi de cină, în numărul caloric pe care-l stabilim, şi apoi e răspunderea lor, e alegerea lor în fiecare zi, ei decid ce să mănânce.
Dacă vor altceva, mă sună şi mă-ntreabă. Vreau să ia în mâna lor nutriţia, să nu li se pară că e ceva ce nu pot să facă decât cu ajutorul unui nutritionist. Vreau să fiu la început alături de ei, dar după este munca lor şi meritul lor. Eu le ofer doar informaţiile pe care le am pentru că am făcut Medicina. Le-am şi spus că scopul nu este să-I fac să vină toată viaţa la mine, ci să le ofer minimul necesar sau tot ce au nevoie încât după 3-6-12 luni să se descurce singuri, să nu mai aibă nevoie“, a întărit medicul nutriţionist.
De ce este necesară perioada de menţinere şi care este numărul minim de calorii de care avem nevoie
De ce este important să ocolim dietele care ne promit efecte în timp foarte scurt? Pentru că acele kilograme le vom pune înapoi, şi chiar mai mult (acel efect yo-yo), iar medicul a explicat ce se întâmplă.
„Dacă pornim de la o greutate mai mare vor fi mai multe cicluri de slăbire. În general se începe cu restricţia calorică şi durează o lună, două, trei, patru, după care trebuie neapărat să avem o menţinere a greutăţii. După, dacă-şi doreşte, mai facem încă un ciclu de slăbire. Sau îl poate face singur.
Dar este obligatorie perioada de menţinere, pentru că şi corpul are o memorie a greutăţii, şi dacă o ţinem mai multe luni, indiferent că plecăm într-un concediu şi ne satisfacem toate poftele alimentare, şi ne întoarcem cu 2 kilograme în plus, după, când revenim la alimentele pe care le consumăm în mod obişnuit, corpul e foarte deştept şi o să scape de kilogramele în plus pentru că nu mai are acel surplus caloric“, a explicat dr. Pavel.
Medicul a explicat şi cum se produce efectul yo-yo.
„Este atunci când ne înfometăm foarte mult organismul, când facem diete extreme şi care ne oferă necesarul caloric mai puţin decât rata metabolică bazală. Fiecare avem o rată metabolică bazală, adică un număr minim de calorii de care avem nevoie ca să supravieţuim. Atunci când facem de capul nostru nişte diete stricte, tindem să mâncăm mult mai puţin decât are nevoie organismul nostru doar ca să supravieţuiască.
Corpul e foarte inteligent şi chiar dacă o să mâncăm doar o masă pe zi, şi noi ne gândim – Doamne, dar mănânc atât de puţin, nu-nţeleg de ce mă-ngraş! - este pentru că organismul se simte înfometat şi atunci el va depune absolut orice-i dăm. Pentru că el nu ştie când o să mai fie următoarea masă, şi mai mult, o să scadă şi arderile, pentru că vrea să-şi menţină organele vitale în funcţiune. Şi-atunci, mâncând puţin o să slăbim la un moment dat, dar după intervine o rezistenţă a organismului şi vom trece în partea cealaltă, pentru că nu ne mai putem abţine“, a menţionat medicul.
Pentru a slăbi sănătos nu ezitaţi, deci, să apelaţi la specialist. Veţi fi surprinşi să vă puteţi atinge scopul mâncând diversificat.
„Mulţi pacienţi au slăbit mâncând trei mese pe zi şi nu le venea să creadă, pentru că înainte se îngrăşau de la o masă. Organismul îşi lua exact cât avea nevoie şi nu trebuia să ia mai mult ştiind că n-o să mai primească. Dar trebuie să avem răbdare, să fim blânzi cu organismul, pentru că nu se produc efectele peste noapte. Uneori e nevoie şi de şase luni. Cunosc un caz care a slăbit de la 100 şi ceva de kilograme până la 70, dar a avut o răbdare de fier, pentru că în primele 2-3 luni scădea 1-2 kilograme, deşi făcea sport, mânca corect. Şi nu a renunţat“, a mai spus medicul.
„Cum aţi fost în copilărie?“
Un alt aspect care ne-ar putea ajuta să ne privim altfel şi să avem răbdare cu noi într-un astfel de proces de slăbire este legat de istoricul nostru ponderal. Dacă în copilărie am fost plinuţi, ne va fi pe tot parcursul vieţii mai greu să ne menţinem o greutate considerată normală. Putem, în schimb, ca părinţi să avem o mai mare grijă faţă de copiii noştri.
„Cam până la vârsta de 6 ani se formează celulele adipoase şi este important să ştim cum îi hrănim până la această vârstă. Apoi, noi toată viaţa tot ce facem este să scădem în volum acele celule adipoase, nu le mai scădem numărul niciodată. De aceea, noi întrebăm: cum aţi fost în copilărie? «A, tot timpul am fost mai plinuţ». Acea persoană trebuie să ştie că în mod conştient va trebui să aibă grijă ce mănâncă. Ştiu că e un efort, ştiu că nu e corect, că sunt cei slabi care mănâncă orice şi nu îngraşă, dar nu trebuie să ne comparăm. Ăsta e corpul meu, aşa reacţionează el“, a conchis medicul specialist în diabet şi boli de nutriţie Anca Pavel.
Vă recomandăm şi:
Medic specialist în nutriţie: „Pandemia a făcut diabetul manifest“
Se încarcă comentariile...
